Islanda, Norvegia și Finlanda conduc clasamentul celor mai scumpe băuturi alcoolice din Europa, în timp ce Italia, Germania și Austria rămân cele mai accesibile piețe.
Taxele ridicate, consumul și strategiile de sănătate publică modelează harta prețurilor, arată Euronews.
Dacă plătiți 100 de euro pentru un coș mediu de băuturi alcoolice în Europa, în Islanda ați scoate din buzunar aproape de trei ori mai mult. Datele Eurostat arată că micuța țară nordică este, și în 2024, locul unde alcoolul costă cel mai mult: 285 de euro pentru același volum de produse, adică 185% peste media europeană.
Cea mai prietenoasă țară europeană pentru portofel
Euronews scrie că Norvegia urmează cu 226 de euro, urmată de Finlanda (210 euro) și Turcia (203 euro). Irlanda nu este departe: 198 de euro pentru coșul analizat. Practic, în toate aceste țări, alcoolul costă de peste două ori mai mult decât media blocului comunitar.
Egalizând panorama, toate statele nordice sunt peste media UE. Acest aspect reprezintă o consecință directă a politicilor fiscale agresive, menite să limiteze consumul.
La polul opus, Italia este cea mai prietenoasă țară europeană pentru portofel: doar 84 de euro pentru același coș de băuturi. Urmează Germania (87 euro) și Austria (90 euro).
„Există o diferență importantă între cât costă alcoolul și cât de accesibil este pentru populație”
Spania se situează la 91 de euro, menținând tendința generală: marile economii ale Europei continentale (cu excepția Franței) rămân sub media UE. Franța abia depășește media cu un index de 102 – doar 2% mai scump.
Specialiștii atrag însă atenția că prețul nu trebuie confundat cu accesibilitatea. „Există o diferență importantă între cât costă alcoolul și cât de accesibil este pentru populație”, explică profesorul Colin Angus de la Universitatea din Sheffield.
Un salariu mediu scăzut poate transforma chiar și un preț mic într-un lux relativ. Iar salariile ridicate pot face chiar și alcoolul scump mai ușor de cumpărat.
Atât Angus, cât și dr. Jakob Manthey de la Universitatea din Hamburg arată cu degetul spre un vinovat clar: taxele pe alcool.
Țările nord-europene taxează agresiv băuturile alcoolice
Țările nord-europene taxează agresiv băuturile alcoolice pentru a combate consumul excesiv, ceea ce duce la prețuri ridicate. De exemplu, în Finlanda, Turcia, Norvegia, Estonia și Islanda, taxele reprezintă între 28% și 39% din prețul final al berii.
La băuturile spirtoase, povara fiscală poate ajunge la peste 50%.
În statele cu taxe reduse, contribuția fiscală scade sub 10%.
Consumul de alcool este, în mod tradițional, mai scăzut în multe țări mediteraneene – cel puțin în privința băuturilor tari. Aceasta duce la politici fiscale mai relaxate.
În plus, țările producătoare de vin, ca Italia, Spania, Portugalia sau Franța, aplică, în general, taxe minime sau inexistente pentru vin, ceea ce menține prețurile scăzute.
Manthey subliniază că taxarea ridicată nu scade doar consumul, ci și umple bugetele publice. De aceea, ajustarea taxelor pe alcool rămâne o unealtă financiară importantă pentru guvernele europene. Iar acest lucru se folosește fie pentru politici de sănătate, fie pentru venituri suplimentare.
Articolul Care sunt țările europene cu cele mai mari prețuri la băuturi alcoolice? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
