În câteva cartiere din București se găsesc apartamente cu două camere la același preț ca și anul trecut, potrivit unei analize Economica.net, pe baza datelor portalului Anunțul.ro. Este vorba de zonele Iancului-Mihai Bravu, Pantelimon și Rahova-Sebastian.
Prețul mediu cerut pentru un apartament cu două camere din zona Iancului-Mihai Bravu a fost în ianuarie 2022 ușor mai mic, cu -1%, față de aceeași lună a anului trecut. Proprietarii cereau în medie 74.700 de euro pentru un apartament cu două camere. O scădere de preț similară a fost observată pentru apartamentele din zona Rahova Sebastian. Acolo, prețul mediu cerut de proprietari a fost de 55.445 de euro. Cu o creștere de doar 1% într-un an, prețul mediu cerut de proprietari pentru un apartament în Pantelimon a fost luna trecută de puțin peste 60.000 de euro.
În ce zone au crescut prețurile la apartamente
În unele cartiere bucureștene, prețurile cerute s-au majorat într-un an chiar și cu 19%. Este cazul locuințelor din zona Bucureștii Noi – Dămăroaia, unde prețul mediu cerut a ajuns în ianuarie 2022 la 85.300 de euro. O creștere de 13% s-a observat pentru apartamentele din zona 13 Sseptembrie, acolo unde prețul mediu este de peste 115.000 de euro.
La polul opus, în patru cartiere din București s-au înregistrat scăderi de preț mai mari de 5%. Este cazul apartamentelor din Tineretului-Timpuri Noi (-5,5%), Victoriei-Romană (-7%), Vitan (-10%) și 1 Mai – Domenii (-16%).
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
