Conflictul dintre Guvern şi Parlament pe tema moţiunii de cenzură este judecat de Curtea Constituţională a României (CCR), marţi, la trei zile după Congresul PNL, în care a fost ales preşedinte premierul în funcţie, Florin Cîţu.
Conflictul juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, sesizat de Guvern privind modul în care Parlamentul a declanşat moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR împotriva Cabinetului Florin Cîţu este judecat, marţi, de CCR.
Guvernul a acuzat că nu au fost respectate procedurile în privinţa semnăturilor şi a înştiinţării Executivului în ziua depunerii documentului în Parlament.
Guvernul a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.
Executivul a cerut CCR să constate că, atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării şi dezbaterii moţiunii de cenzură.
The post CCR judecă astăzi conflictul dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
