stiinta

Ce se întâmplă atunci când un avion face o aterizare de urgență?

Imaginează-ți că zbori cu un avion, iar dintr-o dată devine clar faptul că ceva este în neregulă. Poate că avionul se clatină sau poate că simți miros de fum, iar căpitanul anunță ca avionul va efectua o aterizare de urgență.

Ce se întâmplă după? Care sunt opțiunile pe care le au piloții și care sunt procedurile pe care trebuie să le urmeze pentru a efectua o aterizare de urgență? De ce ar lua pilotul o astfel de decizie? Potrivit căpitanului Jack Netskar, președinte al International Federation of Air Line Pilots’ Associations, există o serie de circumstanțe care pot determina o aterizare de urgență.

Printre acestea se numără „un avion incomplet operațional, combustibil insuficient, atunci când aterizarea la destinație nu este sigură, dificultăți tehnice sau incapacitatea echipajului”, indică Live Science.

Cele trei tipuri de aterizări de urgență

Prima este aterizarea forțată, pe care Netskar o descrie drept „o aterizare imediată, pe un sau de pe un aeroport, cauzată de inabilitatea de a mai continua zborul. Un exemplu tipic este atunci când aeronava trebuie să aterizeze  din cauza unei defecțiuni a motorului”.

Cea de-a doua este aterizarea de precauție, despre care Netskar spune că „este o aterizare premeditată, pe un sau de pe un aeroport, atunci când zborul viitor este posibil, dar nu este recomandat. Exemple de situații care pot cauza această manevră sunt date de deteriorarea vremii, rătăcirea, combustibil insuficient sau probleme progresive cu motorul”.

Cea de-a treia, cunoscută ca aterizare pe apă este cea mai puțin întâlnită și implică „o aterizare forțată sau precaută pe apă”. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este așa numitul „Miracol de pe Hudson” din 2009, atunci când US Airways Flight 1549 a lovit un stol de gâște, fiind forțat să aterizeze pe râul Hudson. O sută din cei 155 de oameni de la bord au suferit răni mai ușoare sau mai grave, însă a fost clar faptul că piloții Chesley (Sully) Sullenberger și Jeffrey Skiles au efectuat o manevră aviatică extrem de dificilă.

Potrivit Aircraft Owners and Pilots Association, aceste trei tipuri de aterizări de urgență au rate ale mortalității diferite: 0,06% pentru aterizările de precauție, în vreme ce pentru aterizările pe apă urcă la 10-20%.

De ce se aruncă o parte din combustibil?

Pentru a se pregăti pentru o aterizare de urgență, piloții trebuie să îndeplinească un set de pași. Amintim aici pregătirea cabinei și trimiterea unei solicitări către serviciul de urgență, dar și trecerea în revistă a tuturor procedurilor de evacuare, constituirea unui plan de acțiune.

De exemplu, piloții pot alege să arunce o parte din combustibil pentru a reduce din greutatea aparatului. Avioanele sunt mult mai grele la decolare decât la aterizare și asta din cauza combustibilului din rezervoare. În timpul unui zbor normal, acest combustibil ar fi ars pentru obținerea propulsiei, dar la aterizări de urgență acesta ar putea fi mai greu decât ar trebui să fie.

Un Boeing 747 folosește patru litri de combustibil pentru fiecare secundă de zbor, care însumează aproximativ 150.000 de litri pentru un zbor de 10 ore. Conform expertului în aviație Mark Goertzen, asta ar însemna undeva la 108.800 de kilograme adăugate la greutatea avionului. La decolare, majoritatea avioanelor nu ar putea ateriza în siguranță, așa că în cazul unei aterizări de urgență, eliminarea combustibilului în exces este o manevră necesară.

Care este rolul echipajului într-o astfel de situație?

Echipajul are și rolul de a comunica pasagerilor momentul în care avionul va ateriza, unde și cum vor părăsi aeronava, modul în care pasagerii și copiii trebuie să se pregătească și ce ar trebui să ia cu ei.

În unele circumstanțe, echipajul trebuie să se asigure că pasagerii nu se vor strecura înapoi în avion pentru a-și recupera din bunuri. Potrivit Airbus, în timpul unei aterizări de urgență din 2008, un pasager a fost observat cum se urca înapoi pe scara de urgență pentru ași aduna bagajele.

Membrii echipajului sunt responsabili și pentru asistarea pasagerilor care au probleme de mișcare, într-o formă sau alta. Sau, poate că trebuie să ofere primul ajutor pentru cineva care are nevoie de acest lucru.

Cu toate că piloții nu doresc să aplice niciodată scenarii pentru aterizări de urgență, în unele momente aceasta este singura variantă care mai rămâne în joc, a mai spus Netskar.

Mai trebuie menționat că aterizările de urgență sunt foarte costisitoare. Potrivit Emirates, prețul pentru o astfel de situație poate varia între 50.000 și 600.000 de dolari.

Vă mai recomandăm și:

Concorde, o capodoperă tehnologică. Cine a construit primul avion supersonic de pasageri din lume

Grumman F-11 Tiger: Al doilea avion supersonic al Marinei SUA are o istorie ciudată

Elon Musk i-a oferit unui tânăr 5.000 de dolari pentru a nu-i mai urmări avionul

Iată avionul alimentat cu hidrogen care poate survola jumătate din circumferința Pământului fără să realimenteze

Articolul Ce se întâmplă atunci când un avion face o aterizare de urgență? apare prima dată în Descopera.

Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.

Leontiuc Marius – senior editor




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 31 times, 1 visits today)
Avatar
Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - absolvent studii de Drept Universitatea Europeană Drăgan, cursuri in Drept la Universitatea de Vest Timisoara, absolvent studii de proiectare, pastor coordonator in Biserica Protestanta Evanghelica, Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall, creator de teme Wordpress și Oxwall, operator Wordpress, Drupal, Oxwall, Osclass, Moodle, tehnologii HTML și PHP
http://www.leontiucmarius.wordpress.com/cv

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *