- Românii care sunt vaccinați cu două doze vor fi considerați în continuare ca fiind vaccinați cu schemă completă.
- Cei care fac doza a treia vor primi o adeverință, nu un certificat ca până acum.
Platforma de vaccinare va recunoaște imediat persoana care se poate vaccina cu cea de-a treia doză de vaccin împotriva coronavirusului, a spus, luni seara, la Digi 24, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Andrei Baciu.
Cei care vor face doza a treia vor primi adeverință de vaccinare.
„Mâine (marți – n.r.), o persoană vaccinată cu două doze va fi în continuare considerată a fi cu schemă completă de vaccinare. Totuși, pentru cei care se vaccinează cu a treia doză – și le recomand tuturor să o facă – vor primi o adeverință de vaccinare, pentru că este un act medical. Această adeverință le va folosi la nivel personal”, a spus Baciu.
Acesta a precizat că sunt eligibili pentru doza a treia, în prezent, 1.140.000 români, care s-au vaccinat cu două doze Pfizer/BioNTech sau Moderna. Cele 6 luni pentru persoanele vaccinate cu AstraZeneca s-ar împlini în jurul datei de 15 octombrie.
Potrivit lui Baciu, trecerea prin boală pentru persoanele vaccinate nu este o contraindicație pentru doza 3.
Baciu a mai spus că în prezent, în stoc, România are 3,4 milioane de vaccinuri ARN mesager. Se pot vaccina, în momentul de față, aproximativ 1,1 milioane de persoane cu cea de-a treia doză păstrând aceste criterii de 6 luni de zile.
The post Ce se întâmplă dacă nu vrei a treia doză de vaccin. Mai ești vaccinat cu schemă completă? appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
