În 2021, miliardarii au înregistrat cea mai mare creştere a averii din istorie, conform raportului anual al Inegalităţii Globale, realizat de grupul de cercetare World Inequality Lab.
Circa 520.000 de oameni care au cel puţin 19 milioane de dolari – 0,01% din populaţia lumii – deţin acum 11% din averea planetei, în creştere cu 1% faţă de 2020.
Schimbările au venit pe măsură ce guvernele din toată lumea au injectat bani în economii pentru a controla efectele provocate de măsurile anti-Covid-19. Însă lichiditatea respectiv a stimulat preţurile acţiunilor şi evaluările din industria de real estate, alimentând averile bogaţilor.
„În vreme ce avuţia este o sursă majoră a viitoarelor creşteri economice şi devine tot mai mult un factor de putere şi influenţă, situaţia măreşte în continuare gradul de inegalitate (…) Trăim într-o lume caracterizată printr-o concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei minorităţi foarte mici, reprezentată de super-bogaţi”, spun economiştii Abhijit Benerjee şi Esther Duflo, care au câştigat în 2019 un premiul Nobel pentru o cercetare privind sărăcia.
COVID-19 a exacerbat decalajele dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei
În acelaşi timp, a crescut şi nivelul de inegalitate la nivel mondial, în special în ţările fără protecţie socială. Cei mai bogaţi 1% au înşfăcat 38% din averea adiţională generată de la mijlocul anilor ‘90 încoace. În partea opusă a clasamentului, cei mai săraci 50% au obţinut doar 2%, arată raportul, citat de Fortune.
„Criza Covid a exacerbat decalajele dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei. Deşi, în ţările înstărite, intervenţiile guvernului au prevenit o creştere masivă a pauperităţii, statele sărace nu au dispus de aceleaşi mijloace. Asta arată importanţa statelor sociale în lupta împotriva sărăciei”, spune Lucas Chancel, principalul autor al analizei.
Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. China, pentru prima dată deasupra Statelor Unite într-un clasament realizat de McKinsey.
Decalajele de avere sunt puternic corelate cu schimbările climatice
Inechităţile de avere au crescut în majoritatea ţărilor din anii ’80 până acum, în linie cu o serie de dereglementări guvernamentale. Astăzi, inegalităţile globale sunt la aproape acelaşi nivel de la apogeul Imperialismului Occidental de la începutul secolului trecut, conform World Inequality Lab, un grup de economişti şi sociologi de top care studiază inegalităţile la nivel mondial.
Studiul a mai scos la iveală faptul că decalajele de avere sunt puternic corelate cu emisiile de carbon şi obiectivele privind schimbările climatice. Jumătatea săracă a populaţiei din ţările bogate aproape se încadrează în target-urile de climă privind emisiile, însă nu este cazul şi pentru primii 50%.
„Decalajele mari ale emisiilor sugerează că politicile de climă ar trebui să îşi concentreze mai mult atenţia asupra marilor poluatori. Până acum, politicile de climă, precum taxele de carbon, au afectat disproporţionat grupurile cu venituri mici şi medii, iar obiceiurile de consum ale bogaţilor au rămas neschimbate”, conchide raportul.
Articolul Cel mai mare salt de avere din istorie pentru cei mai bogați oameni ai planetei apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
