Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii. Folosind realitatea virtuală, oamenii de știință încearcă să înțeleagă mai bine motivațiile din spatele stilului și arhitecturii romane contemporane.
La apogeul său, Pompeii avea o populație de aproximativ 20.000 de locuitori și devenise un important punct de trecere pentru bunurile care ajungeau pe cale maritimă.
Pompeii, împreună cu Herculaneum și multe vile din zona înconjurătoare, a fost îngropat sub un strat de cenușă vulcanică de până la șase metri după erupția vulcanului Vezuviu în 79 e.n.
Cercetătorii de la Laboratoriet för Digital Arkeologi, din cadrul Universității Lund din Suedia, în colaborare cu Proiectul Pompeii, au construit acum un mediu în realitate virtuală astfel încât să determine cât de importantă era atenția vizuală pentru arhitectura romană.
„Casa exprima puterea și statutul personal al proprietarului și familiei sale”
„Munca și activitățile zilnice erau împletite. Casa exprima puterea și statutul personal al proprietarului și familiei sale”, a spus Danilo Marco Campanaro, unul dintre autorii cercetării.
Cu toate acestea, studierea acestui element din stilul caselor romane a fost dificilă. Pagubele cauzate de neglijență, trecerea timpului și erupțiile vulcanice ascund acum multe dintre nuanțele captivante pe care romanii le incorporau în locuințele lor.
Avansurile în reconstruirile computerizate au ajutat la elucidarea acestor aspecte, însă Danilo Marco Campanaro și dr. Giacomo Landeschi de la Universitatea Lund au făcut noi progrese. Studiul lor, publicat în jurnalul Antiquity, a folosit analiza spațială și monitorizarea oculară pentru a urmări voluntarii care explorau o casă romană în realitatea virtuală.
Voluntarii au explorat o reconstruire virtuală a Casei Epigramelor Grecești
„Tehnologia de monitorizare oculară și realitatea virtuală ne oferă acum oportunități fără precedent pentru a accesa calitățile vizuale ale spațiilor antice”, a precizat dr. Giacomo Landeschi. Tehnologia le-a permis oamenilor de știință să desfășoare experimente prin care să măsoare atenția vizuală a voluntarilor în timp ce se plimbau prin casă, astfel observând ce obiect sau element le atrăgea atenția, potrivit Heritage Daily.
Voluntarii au explorat o reconstruire virtuală a Casei Epigramelor Grecești, o locuință impresionantă din nord-estul Pompeii, decorată cândva cu fresce deosebite. Casa a fost distrusă în urma erupției vulcanului Vezuviu în anul 79 e.n. Acum, locuința a fost modelată în 3D și importată în motorul de jocuri video Unity pentru a fi explorată în realitate virtuală.
„Rezultatele studiului arată modul în care proprietarul casei stimula simțurile vizitatorului pentru a exprima un mesaj despre puterea și statutul său financiar”, a subliniat Danilo Marco Campanaro.
Vă mai recomandăm să citiți și:
„Încăperea sclavilor”, descoperită de arheologi în orașul antic Pompeii. Ce arată cu adevărat
O mumie extraordinar de bine conservată, descoperită la Pompeii. Care este povestea sa
Oamenii din Pompeii au fost uciși de Vezuviu în doar 17 minute
Articolul Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
