„A mai fost discuţia aceasta cu plafonarea şi în 2020, în plină criză. Atunci, iarăşi se vorbea despre creşterea preţurilor. Astă vară, toată lumea plângea de mila producătorilor români care îşi aruncau produsele pentru că aveau preţuri foarte mici. Acum venim şi spunem că preţurile sunt foarte mari. Preţul, cel mai bine, este determinat de cerere şi ofertă. Se întâlnesc consumatorii cu producătorii şi acolo se determină preţul, nu din intervenţia statului. Orice ingerinţă în piaţă vine cu costuri foarte mari. Eu am înţeles piaţa energiei, acolo se face un compromis, pentru că nu era o piaţă care funcţiona chiar bine. Dar produsele alimentare, eu cred că funcţionează foarte bine”, a afirmat Cîţu, întrebat în legătură cu posibilitatea plafonării preţului la alimente.
El a adăugat, întrebat de creşterea preţurilor la carburanţi, că „plafonarea înseamnă imediat penurie”.
„În spaţiul public se discută foarte multe, dar, repet, trebuie să ne gândim că plafonarea înseamnă imediat penurie. Nimeni, niciun producător nu va dori să mai investească într-o industrie în care preţurile sunt plafonate. Nu trebuie să mai aruncăm aceste subiecte în spaţiul public, fără să ne gândim la consecinţe. (…) Ideea este că plafonarea duce la penurie, am văzut că sunt ţări care au încercat acest lucru, au ţinut o lună de zile şi apoi le-au dat la o parte, pentru că nu este niciodată o măsură. Piaţa energiei, preţurile la gaze şi la energie electrică – este o altă piaţă. Şi acolo trebuie să fim foarte atenţi, pentru că există companii care vor să investească în România, în acest domeniu. Dacă noi spunem că vom plafona preţurile, vom interveni în piaţă, nimeni nu vrea să îşi pună banii într-un sector care este controlat de Guvern”, a explicat Cîţu.
„România nu merge în această direcţie a plafonării preţurilor”
„Dacă noi credem că există vreo minte luminată, care stă undeva, cu un pix şi un creion, şi spune că preţul ăsta este cel mai bun şi ăsta e cel mai bun şi că aşa se reglează piaţa, greşim amarnic. Dacă, cumva, crede cineva că poate să determine preţul pentru fiecare piaţă, pentru că ei ştiu mai bine deciziile de investiţii, de consum, de economisire, ne înşelăm amarnic. S-a încercat acest lucru şi în Rusia şi în România şi s-a văzut că experimentul nu a funcţionat. Nu o să mergem în aceeaşi direcţie. România nu va merge în acea direcţie. România a avansat în ultimii ani, tocmai, pentru că a îmbrăţişat economia de piaţă şi vom merge în această direcţie”, a adăugat Cîţu.
Întrebat în legătură cu măsuri pentru preţul combustibilului, Cîţu a spus: „Preţul la combustibil a mai crescut şi anul trecut şi, apoi, a scăzut. Asta fac preţurile în economie. Cresc, scad, asta fac preţurile. Până la urmă, într-o economie, dinamica preţului este normală. Companiile apar, asta înseamnă”.
El a spus, legat de preţurile din energie, că Executivul trebuie să vină cu soluţii, iar decizia va fi luată în coaliţia de guvernare, menţionând că va fi miercuri o întâlnire la Guvern.
„Să vedem variantele cu care vine Guvernul. Trebuie să fie variante, care să ne permită, ca piaţa să se dezvolte. Eu, din punctul nostru de vedere, cea mai bună variantă este să avem un acord transpartinic de investiţii în sectorul energetic, iar rezultatul să fie, în 2027, România să aibă securitate energetică. Asta este ceea ce propunem noi. Restul, sunt soluţii pe termen scurt, care nu rezolvă nimic. Că plafonăm două luni de zile preţurile nu înseamnă că peste trei luni de zile nu o să crească”, a mai menţionat Florin Cîţu.
Citeste si: Asociaţia Energia Inteligentă: Plafonarea preţului la gaze duce la noi scumpiri din aprilie
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
