Un craniu de marmură realizat de Gian Lorenzo Bernini a fost supus unei analize antropologice medico-legale, o abordare posibilă datorită atenției meticuloase a lui Bernini la detalii, în contrast cu reprezentările stilizate ale craniilor și scheletelor întâlnite în mod obișnuit în arta renascentistă și barocă. Aceasta este prima examinare antropologică medico-legală asupra unei opere de artă sculptată.
Comandat de Fabio Chigi la trei zile după alegerea sa la papalitate ca Alexandru al VII-lea în 1655, craniul a fost de dimensiuni mici, dar extrem de important pentru cariera lui Bernini, deoarece a marcat revenirea sa sub patronajul papal, după ce cariera sa a fost în umbră în anii 1640, când a căzut în dizgrație față de Papa Inocențiu al X-lea din cauza politicii familiale și a acuzațiilor că Bernini ar fi greșit construcția clopotnițelor Bazilicii Sfântul Petru.
Bernini a folosit ca model un craniu uman real
La sfârșitul anului 1655, Bernini s-a întors la Sfântul Petru, angajat de Alexandru al VII-lea pentru a proiecta piața din fața bazilicii.
Capul Morții al lui Bernini este o capodoperă a sculpturii realiste în piatră dură. Craniul în mărime naturală a fost sculptat dintr-o singură bucată de marmură albă de Carrara, cu mandibula și craniul conectate. Este atât de corect din punct de vedere anatomic, încât cercetătorii au putut studia sculptura pentru a determina sexul, vârsta, patologia și originea etnică a subiectului, exact ca și cum ar fi fost un craniu uman real.
„Se pare că Bernini a folosit ca model un craniu biologic real, deoarece a surprins detalii care descriu un bărbat adult de origine europeană”, susține James T. Pokines, profesor de anatomie și neurobiologie.
Pokines a folosit tehnici standard de antropologie medico-legală, așa cum se întâmplă în cazul unui craniu biologic. Printre acestea se numără notarea trăsăturilor morfologice pentru sex și strămoși și efectuarea de măsurători craniene standard.
Craniul descrie un bărbat adult de origine europeană
Potrivit studiului, publicat în revista The Seventeenth Century, cercetătorii au constatat că craniul este atât de detaliat încât include multe trăsături anatomice precise care ar putea fi examinate în același mod ca un craniu real. Bernini a descris chiar și neregularități comune craniilor reale, cum ar fi asimetria stânga/dreapta, variații comune, cum ar fi forma unei suturi și pierderea dinților atât înainte, cât și după moarte.
Aceasta este doar o mică parte din cât de multe detalii a pus Bernini în acest craniu. Probabil că toate acestea au fost realizate fără schițele sale pregătitoare obișnuite și fără modele de ceară, pur și simplu pentru că nu avea rost să creeze modele artificiale când avea la dispoziție un craniu uman real pe care să-l folosească.
Craniul de marmură al lui Bernini nu este o replică perfectă
Cu toate acestea, craniul a suferit reparații de-a lungul anilor. Mandibula a trebuit să fie reatașată la un moment dat cu un ciment și două tije de fier. Această „restaurare” a deteriorat craniul, găurind ambele părți ale mandibulei, provocând fracturi și pierderi de marmură de la dinți la pomeți și de la nas la ochi.
Craniul de marmură al lui Bernini nu este o replică perfectă. În special gaura occipitală iese în evidență, deoarece este semnificativ mai mare decât este la un craniu uman. Aceasta a fost mai degrabă o decizie artistică necesară decât o eroare, scrie The History Blog.
Aceasta a marcat un punct de acces prin care Bernini a putut să scobească interiorul craniului. El a sacrificat acuratețea exactă a dimensiunilor sale pentru a obține un mai mare realism prin golirea interiorului craniului.
Vă recomandăm să mai citiți și:
„Extazul Sfintei Tereza” în viziunea artistului italian Gian Lorenzo Bernini
Șase copii mumificați, sacrificați cu secole în urmă, descoperiți în Peru
Un craniu cu un implant metalic, una dintre cele mai vechi dovezi ale unui implant chirurgical antic
Misterul craniului cu urechi din Napoli a fost elucidat
Articolul Craniul de marmură al lui Bernini, prima operă de artă sculptată supusă analizelor medico-legale apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
