Economice

Cum a trecut România testul autosuficienței în pandemie. Topul celor mai deficitare produse

Pandemia nu pare a fi mișcat foarte mult lucrurile în industria alimentară, nevoia de importuri rămânând oarecum stabilă față de anii anteriori, indică datele publicate de Institutul Național de Statistică într-o analiză a gradului de autoaprovizionare cu produse alimentare de bază, adică măsura în care producţia internă acoperă cerinţele interne de consum.

În 2021, producția internă a depășit cerințele de consum ale românilor în cazul a șapte produse agroalimentare, în timp ce în 2020 produsele excedentare au fost cinci. În 2019, au existat șapte produse agroalimentare excedentare.

Este vorba despre cereale boabe (grad de autosuficiență de 168,4 în 2020 și de 203,6% în 2021), alte cereale ( grad de autosuficiență de 160,4% în 2020 și de 241% în 2021), grâu și secară (grad de autosuficiență de 159,8% în 2020 și 247,7% în 2021), porumb (grad de autosuficiență de 178,4% în 2020 și 179,2% în 2021), leguminoase boabe ( 75,8% în 2020 și 116% în 2021), ouă ( 96,8% în 2020 și 102,1% în 2021) și carne de ovine/caprine ( 110% în 2020 și 113,7% în 2021).

În rest, suntem dependenți, în diferite proporții, de importuri, iar cele mai deficitare sectoare sunt unele vitale pentru economie.

Potrivit analizei INS, în 2021, România a produs 8,2% din necesarul de orez  (12,1% în 2020), 57,5% din necesarul de consum de cartofi ( 64,8% în 2020), 82% din necesarul de legume și produse din legume, leguminoase boabe și pepeni (81,6% în 2020), 68,8% din necesarul de fructe și produse din fructe ( 68,5% în 2020), 85,3%  din necesarul de lapte şi produse din lapte, exclusiv unt(86,4% în 2021), 66,8% din necesarul de carne, produse din carne şi organe comestibile ( 72,1% în 2020), 14,3% din necesarul de pește (15,7% în 2020), 85% din necesarul de grăsimi vegetale şi animale (83,9% în 2020) și 59,2% din necesarul de zahăr și produse din zahăr (34,9% în 2020).

Vorbim, așadar, de deficite semnificative la orez,  pește, cartofi și zahăr.

La cartof, deficitul tot mai mare se explică și prin creșterea consumului mediu anual , pe locuitor. În 2021, fiecare român a mâncat în medie cu 4,7 kg de cartofi mai mult decât  în anul 2020, cu 0,3 kilograme mai mult pește. Consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr  a scăzut însă cu 1,1 kg, iar consumul de orez s-a diminuat cu 0,1 kg.

Dacă ne uităm pe subcategorii, există deficite importante la carnea de porc. Potrivit INS, doar 54,1% din necesar este acoperit de producția locală, procentul fiind de 55,3% în 2020 și de 54,3% în 2019.

Trendul ascendent este legat și de consumul mediu anual, care a crescut la  carne şi produse din carne de porcine cu 0,5 kg, pe cap de locuitor.

De asemenea, consumul național de unt, care a fost stagnant, este acoperit în proporție de numai 37,9% (44,8% în 2020), iar consumul de margarină, care a crescut cu 0,5 kg în 2021, este acoperit în proporție de  62,3% din producția națională (64,2% în 2020).

Nu în ultimul rând, cultivatorii locali reușesc în mică parte (20,5% grad de autoaprovizionare) să satisfacă necesarul de consum de piersici și nectarine.

Sectoarele în care România este aproape autosuficientă

Dintre legume și leguminoase boabe, România produce mai mult decât consumă doar  leguminoase boabe. În rest, avem deficite cuprinse între 31,5% la rădăcinoase  la 0,5% la varză. Mai exact, gradul de autosuficiență era în 2021, de

  • 71,4% la tomate
  • 80,8% la ceapă uscată
  • 68,5% la rădăcinoase
  • 78,6% la diverse legume
  • 86,8% la pepeni

În ceea ce privește fructele, producția locală este deficitară la piersici și nectarine, în timp ce la celelate categorii producția se apropie destul de mult de necesarul de consum.

  • 84,4% la mere
  • 92,4% la struguri
  • 97,8% la prune
  • 90,8% la cireșe și vișine

 

Sursa: economica.net




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 5 times, 1 visits today)
Avatar
Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - absolvent studii de Drept Universitatea Europeană Drăgan, cursuri in Drept la Universitatea de Vest Timisoara, absolvent studii de proiectare, pastor coordonator in Biserica Protestanta Evanghelica, Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall, creator de teme Wordpress și Oxwall, operator Wordpress, Drupal, Oxwall, Osclass, Moodle, tehnologii HTML și PHP
http://www.leontiucmarius.wordpress.com/cv

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code