Tot mai multe cazuri și o explozie a numărului de îmbolnăviri, cu mult mai mare și mai gravă decât atunci când era stare de urgență. Și ne întrebăm de ce președintele nu declanșează din nou starea de urgență? De ce dacă atâția mor de COVID nu se schimbă datele statistice? Ar trebui să fie mai mulți morți în rândul populației decât anul trecut, dar sunt mai puțini. Și ceva nu se leagă. Președintele a afirmat că nu va ezita. Păi când ai 36 de morți și 996 de infectări, nu te mai gândești mult.
Virusul COVID sau SARSCOV 2 este foarte grav. El este evident modificat genetic. Cu toate aceste aspecte, de gravitate nu este declanșată starea de urgență. De ce? Pentru că defapt numărul de îmbolnăviri nu este real. Din momentul în care în fruntea DSP avem un personaj care sfidează vădit poporul nostru schimbând semnul crucii roșii de pe ambulanțe cu insemne islamice sau cel puțin identice cu cele din orient, ne dă de gândit că sistemul nu este coordonat cu cinste și nici cu bună credință. Așa am eu convingerea, posibil să greșesc, dar capacitatea mea apreciativă spre această concluzie mă îndreaptă.
Bomba de presă vine de la un înscris care adeverește că totul este o afacere, un mijloc de sifonare a banului public. Un mod de stoarcere sau devalizare. Înscrisul de mai sus atestă ce se întâmplă. Se impută cheltuieli fictive de spitalizare de ordinul sutelor de mii de lei sau uneori euro.
Iată materialul din 21 Iulie 2020 publicat de banatulazi.ro
Pentru un singur pacient internat în luna aprilie în Spitalul Municipal Câmpina (SMC), unitate suport-COVID-19, cheltuielile de spitalizare s-au ridicat la fabuloasa sumă de 168.261,969 lei pentru şapte zile de internare. Valoarea uriaşă apare în devizul care însoţeşte documentele de externare ale unui singur bolnav.
Managerul SMC. dr. Călin Tiu, spune că totul este legal, iar bolnavul nu va plăti nimic. S-a ajuns în această situaţie dat fiind că în luna aprilie, la spitalul din Câmpina au fost foarte puţin pacienţi internaţi, iar toate cheltuielile aferente unei unităţi medicale s-au împărţit la numărul de bolnavi trataţi.
”Aceşti bani nu sunt plătiţi de către pacient, ci sunt suportaţi de către sistem. Este vorba despre un deviz de plată. Noi, prin lege, suntem obligaţi să ataşăm documentelor de externare şi aceste devize de plată.
Există un Ordin al Ministerului Sănătăţii din 2008 care stabileşte exact cum se calculează acest deviz.
Ideea este următoarea: în deviz apar cheltuielile cu pacientul, cât au costat medicamentele, procedurile, iar la sfârşit se adaugă întraga cheltuială a spitalului pe luna respectivă împărţită pe număr de zile de spitalizare, deci pe pacient”, explică dr. Călin Tiu, managerul SMC Câmpina.
Aceşti bani nu sunt plătiţi de către pacient, ci sunt suportaţi de către sistem
Aşa cum reiese din deviz, un pacient bolnav de COVID-19, care a stat internat şapte zile în luna aprilie în spitalul din Câmpina, a primit mâncare de 49 de lei, medicamente de 43 de lei, i s-au făcut analize de 172 de lei, iar restul până la 168.261,969 lei reprezintă ”cheltuieli aferente spitalizării”.
”În condiţii prepandemie, acest spital externa în medie 1.000 de pacienţi pe zi. Din momentul în care SMC a fost desemnat ca spital de suport COVID-19, din spital au plecat pacienţii ne-COVID şi a existat o perioadă în care s-au pregătit circuitele, s-au creat pereţi noi, spaţii noi, timp în care nu am avut pacienţi deloc.
Ulterior, pacienţii pe model suport-COVID, adică pacienţii pozitivi din spitalele de boli infecţioase care au dezvoltat suferinţe acute, au fost în număr foarte mic. Am avut şi cinci, zece pacienţi în spital.
În momentul în care acest spital şi-a plătit salariile şi cheltuielile în fiecare lună, conform legii, a funcţionat onorându-şi toate plăţile către furnizori, şi sunt o mulţime, aceste cheltuieli mari au fost raportate pe un număr mic de pacienţi şi de aici au rezultat aceste sume care sunt, într-adevăr, extrem, extrem de mari.
În afară de cheltuielile cu tratamentul şi mâncarea, în rest regăsim cheltuielile spitalului cu întreţinerea, cu personalul TESA, cu eforturile suplimentare pentru echipamentele de protecţie, cu service pentru aparatură. Toate aceste cheltuieli se regăsesc în final pe ziua de spitalizare”, a mai spus medicul Călin Tiu.
Începând cu luna iunie, devizul la externare va fi mult mai mic faţă de luna aprilie pentru că a crescut foarte mult numărul pacienţilor bolnavi de COVID-19 internaţi în unitatea suport de la Câmpina.
”În iunie şi iulie ne raportăm la nu număr mai mare de pacienţi, dar oricum va fi de trei ori mai mare decât în perioada normală, de dinainte de pandemie”, a adăugat dr. Tiu.
PACIENŢII COVID-19 AU TRATAMENTUL SUPROTAT DE SISTEMUL PUBLIC DE SĂNĂTATE
Acesta a precizat că din punct de vedere al redactării acestui deviz de plată ”nu s-a încălcat niciun fel de lege. Chiar în perioada aceasta am avut atât control de la DSP, cât şi de la Curtea de Conturi, care e de mai bine de o lună în spital.
Toate aceste aspecte de derulare a banului public au fost analizate şi nu s-au constatat nereguli. Pentru un pacient acest deviz poate crea doar o emoţie de moment, dar nu mai mult, întrucât pacienţii nu plătesc cheltuielile de spital. În totalitatea lor, pacienţii COVID-19 au tratamentul suprotat de sistemul public de sănătate”, a explicat managerul SMC.
Dacă în luna aprilie, la Câmpina au fost zile în care în spital erau internaţi chiar şi câte un singur bolnav de COVID-19, situaţia s-a schimbat dramatic începând cu luna iunie. În prezent sunt internaţi la SMC peste 60 de persoane testate pozitiv, cei mai mulţi cu forme uşoare şi medii ale bolii.
Acest fenomen se întâmplă în toate spitalele speciale. Suntem deacord că este nevoie de o finanțare a sistemului de sănătate publică, dar nu suntem deacord ca acest sistem să se finanțeze prin înșelăciune. Eu când am semnat antecontracte fără să respect promisiunile din aceste antecontracte, am plătit. Aici, nimeni nu plătește acest mod de finanțare frauduloasă.
Probabil că se vor încerca represalii la adresa mea pentru că am îndrăznit să arăt ce cred despre presupusa mafie din spatele afacerii. Numai că această mizerie de manipulare a unor cifre, care nu au suport real (fiind reexaminați în ele toți bolnavii activi) conduce la izolarea noastră ca națiune, și acest lucru este trist. Guvernul în acest moment este manipulat de ambițiile și idealurile unor afaceri dubioase. Cheltuielile imputate nu rămân ca fond în spitale ci ele se dizolvă mai departe în contracte cu apropiați ai domnilor orientali din sistem.
- Unifarm a vândut statului român materiale de protecţie de peste 8 milioane de euro, în 613 contracte făcute numai prin achiziţii directe
- Ministerul Justiţiei a cumpărat direct de la Unifarm mănuşi şi echipamente de protecţie pentru judecători şi instanţele din România de 60.000 de euro. Policlinica SRI şi Serviciul de Informaţii Externe au cumpărat de la Unifarm măşti şi materiale împotriva COVID 19 de peste 70.000 de euro
- Nuclearelectrica, MAI, Hidroelectrica, ministere, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, Direcţia Generală Anticorupţie, ANAF instanţe, primari şi prefecţi au cumpărat produse Unifarm de mii de euroDe la jumătatea lunii martie 2020, din momentul intrării României în stare de urgenţă, şi până la 23 iunie 2020, ziua inculpării de către DNA a fostului director general al Unifarm, Adrian Ionel, în trei luni, societatea condusă de acesta a făcut 558 de contracte doar cu instituţii de stat şi numai prin vânzare directă, în valoare totală de 7,6 milioane de euro.
Inculparea lui Adrian Ionel a redus semnificativ contractele directe încheiate de Unifarm SA, asftel că în ultima lună numărul acestora a fost doar 55, în valoare totală de 428.000 de euro.
Curtea de Conturi cumpără mănuşi de aproape 4000 de euro de la Unifarm, apoi constată că Unifarm a vândut materiale statului şi cu adaos de 71%
Dacă procurorii DNA l-au acuzat pe Adrian Ionel doar în privinţa modului cum acesta a obţinut şi încheiat contracte cu firme private, furnizori şi intermediari, ca să facă rost de materialele de protecţie împotriva COVID 19, Curtea de Conturi, într-un raport de control făcut în iunie 2020 la Ministerul Sănătăţii, a constatat că Unifarm SA că a vândut ulterior instituţiilor publice materiale achiziţionate – în acest caz, chiar ministerului Sănătăţii- cu un adaos comercial „superior” care a ajuns la 71%. Adaosul mediu al Unifarm în martie- mai 2020 era de doar 12,90%, susţin auditorii.
Curtea de Conturi arată în raport, pe lângă multe alte nereguli, că „preţuri supraestimate” au fost şi la cumpărarea produselor de către Unifarm de pe piaţă, de la furnizori interni, dar şi ulterior, la vinderea de către Unifarm a produselor către unele instituţii publice.
Surprinzător este că înaintea controlului făcut de Curtea de Conturi la Ministerul Sănătăţii care devoala probleme inclusiv la Unifarm, şi Curtea de Conturi a cumpărat mănuşi de protecţie şi securitate de la Unifarm.
La 21 mai 2020, Curtea de Conturi a comandat şi a achiziţionat prin cumpărare directă de la Unifarm mănuşi în valoare totală de 3.775 euro (18.120 lei). Totalitatea auditorilor, funcţionarilor şi personalului contractual al Curţii de Conturi este de 1684 de persoane, potrivit raportului Curţii din 2019.
Materiale de protecţie, uneori neconforme, luate fără procedură, apoi vândute la alte preţuri direct către sute de instituţii din România
Datele vânzărilor CN Unifarm SA, extrase din sistemul electronic de achiziţii publice, arată că pe perioada stării de urgenţă şi după aceea, societatea a vândut materiale de protecţie şi produse pentru combaterea COVID-19 către sute de spitale judeţene, municipale, orăşeneşti din România, către spitale specializate, spitale militare, institute de specialitate, institute regionale, centre medicale, servicii de ambulanţă din mai multe judeţe, prin achiziţii directe.
Multe dintre spitale şi instituţii au cumpărat de mai multe ori produse de la Unifarm, prin mai multe contracte.
Cumpărăturile pe bani publici de la Unifarm diferă. Dacă, de exemplu, UM 02489 Galaţi, Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Aristide Serfioti, a luat de la Unifarm măşti chirurgicale, viziere premium, combinezoane de protecţie biologică şi măşti chirurgicale, în aprilie 2020, de 43.157 de euro, UM 02474 – Spitalul Militar de Urgenţă Regina Maria- a cumpărat teste imunocromatografice pentru diagnosticul rapid serologic Covid-19 IgM/IgG, în mai 2029, de doar 2000 de euro.
Unele materialele de protecţie împotriva COVID- 19 erau la rândul lor obţinute de Unifarm prin contracte negociate şi atribuite de la firme private şi intermediari „practic fără nicio procedură”, iar un lot de un milion de măşti – din cele trei milioane din Turcia- erau chiar neconforme cu cele care au constituiau obiectul contractului, potrivit DNA
Unifarm SA a vândut apoi materiale de protecţie împotriva COVID-19 şi către Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), către mai multe Inspectorate Judeţene de Poliţie ( Mureş, Vrancea, Dolj, Mehedinţi, Iaşi), către Inspectoratul General pentru Imigrări, către Inspectorate de Jandarmi, către Inspectorate Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră, către Direcţiile de Sănătate Publică din Mehedinţi, Bistriţa, Gorj, Dolj, Cluj şi Bucureşti, către Peniteniciarele din Mioveni, Botoşani sau Dej, către Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj, dar şi către structuri de forţă sau alte instituţii publice din România.
Aşa se face că Unifarm SA a vândut direct echipamente de protecţie împotriva COVID- 19 şi dezinfectanţi şi către:
Ministerul Justiţiei – (mănuşi şi măşti de protecţie, echipament de protecţie pentru personal instanţe de judecată, pentru instanţele judecătoreşti şi pentru personalul din instanţe) în 5 contracte, încheiate în mai şi iunie 2020, în valoare totală de 55.924 euro (268.435,77 de lei).
Policlinica SRI (UM 0510 BUCURESTI) – (echipamente de protecţie, măşti chirurgicale, combinezoane- achiziţie în stare de urgenţă). Un contract în valoare totală de 43.220 euro (207.455 de lei).
SN Nuclearelectrica SA- (combinezoane de protecţie, dezinfectant suprafeţe, materiale de protecţie sanitară COVID-19, mănuşi nitril, dezinfectant 5 litri, măşti cu 3 pliuri, 120 de bucăţi de teste rapide COVID-19), pe 15 mai 2020, în valoare totală de 36.339 de euro (174.428, 6 lei).
Serviciul de Informaţii Externe – (mănuşi, mănuşi nitril, măşti de unică folosinţă cu 3 pliuri, alcool sanitar, materiale de protecţie COVID, dezinfectant tegumente, măşti chirurgicale)- în valoare totală de 28.426 de euro (136.443 de lei) prin 7 contracte, cumpărări directe, în timpul stării de urgenţă şi după inculparea lui Adrian Ionel.
Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia de Asigurare Logistică MAI- (materiale de prevenţie igienico- sanitară pentru uzul curent, dezinfectanţi, măşti şi mănuşi de protecţie), pe 19 şi 26 martie 2020, în valoare totală de 27.413 euro (131.584 de lei).
Hidroelectrica SA- (mănuşi nesterile, combinezoane de unică folosinţă, dezinfectanţi de suprafeţe şi alcool sanitar), în valoare totală de 23.479 euro (112.700 de lei).
Curtea de Apel Suceava- (echipamente de protecţie COVID) în valoare totală de 14.344 euro (68.855 lei).
Ministerul Fondurilor Europene – (mănuşi de protecţie de unică folosinţă, dezinfectant igienă umană, dezinfectant suprafeţe, alcool sanitar cu 70% ethanol, măşti de protecţie respiratorie), în mai 2020, în valoare totală de 11.108 euro (53.320 de lei).
Institutul Naţional de Sănătate Publică – (materiale sanitare Bucureşti, Timişoara, materiale sanitare şi consumabile medicale), în aprilie şi mai 2020, în valoare totală de 7.628 euro (36.619 lei).
CN CFR SA- (măşti chirurgicale de unică folosinţă SRCF TM), în mai 2020, în valoare totală de 6187 euro (29.700 de lei).
Consiliul Judeţean Ialomiţa- (măşti şi mănuşi chirurgicale) în valoare totală de 5.513 euro (26.461 de lei).
Institutul de Medicină Legală Cluj Napoca- ( îmbrăcăminte de uz profesional, specială de lucru şi accesorii), pe 15 aprilie 2020, în valoare totală de 3842 de euro (18.445 de lei).
Curtea de Conturi a României- (mănuşi), pe 21 mai 2020, în valoare totală de 3.775 euro (18.120 lei).
ANAF- (mănuşi de unică folosinţă- 30.000 de bucăţi), pe 20 mai 2020, în valoare totală de 15.000 lei, costul unei mănuşi fiind de 0,5 lei bucata. Pe 18 mai 2020, ANAF mai cumpără de la Unifarm Spirt/alcool sanitar 70 de grade de 0,5l- 74 de sticle, în valoare totală de 414, 5 lei. Ca atare, ANAF a cumpărat produse în valoare totală de 3211 euro (15.414, 4 lei).
Ministerul Apărării– Direcţia Generală de Informaţii Apărării prin Direcţia de Contrainformaţii şi Securitate Militară (UM 02605 Bucureşti)- (materiale sanitare pentru prevenirea COVID-19, mănuşi, dezinfectant), la data de 2 aprilie 2020, în valoare totală de 2708 euro (13.000 de lei).
Direcţia Generală Anticorupţie- MAI (echipamente de protecţie de unică folosinţă, dezinfectant mâini), pe 5 mai 2020, în valoare totală de 1918 euro (9208,5 lei).
Primăria Mangalia -(combinezon de protecţie), pe 29 aprilie 2020, în valoare totală de 1020 euro (4900 de lei).
Prefectura Constanţa -( mănuşi sterile latex, mască de protecţie 3 pliuri- 400 de bucăţi, mască de protecţie FFP2- 10 bucăţi, combinezon de protecţie 6 bucăţi, alcool sanitar Ana 70% x 500 ml- 120 bucăţi), în aprilie 2020, în valoare totală de 910 euro (4368,2 de lei ). 1 mănuşă latex era vândută de Unifarm pe 28 aprilie 2020 cu 0,6 lei.
SC Uzina Termoelectrica Midia Năvodari SA -(măşti faciale, dezinfectant de mâini), pe 30 martie 2020, în valoare totală de 882 de euro ( 4234,5 de lei).
Tribunalul Caraş Severin -(500 bucăţi măşti şi 400 bucăţi mănuşi) în valoare totală de 376 de euro (1805 de lei).
Ministerul Finanţelor Publice- (mănuşi chirurgicale – 20 cutii a câte 100 buc/cutie marimea M) în valoare totală de 333 euro(1600 de lei). Pe 3 iunie 2020, Unifarm vindea mănuşa cu 0,8 lei.
SRI Constanţa ( UM 0764 Constanţa) – (recipienţi pentru dezinfectanţi), în 27 martie 2020, în valoare de 126 de euro (606,69 de lei).
La 23 iunie 2020, DNA l-a inculpat şi pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pe fostul director general al Unifarm SA, Adrian Eugen Ionel. Acesta este acuzat de procurori de mai multe fapte de corupţie şi de faptul că a pretins de la un intermediar suma de 760.000 de euro pentru un singur contract de achiziţie, atribuit fără nicio procedură, pentru echipamente de protecţie pe perioada pandemiei COVID-19.
Din cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, procurorii susţin că în România au ajuns doar 1 milion de măşti care nu corespundeau specificaţiilor tehnice şi doar 26.000 de combinezoane, estimând că prejudiciul din patrimoniul CN Unifarm SA se ridică la 2,38 milioane de lei. Mai mult, DNA îl acuză pe Adrian Eugen Ionel că a ajuns în 2016 şef al Unifarm cu încălcarea legii. Adrian Eugen Ionel a respins acuzaţiile pe care i le aduc procurorii şi susţine că este nevinovat. Documente probatorii pot fi consultate și pe MEDIAFAX aici.
Asta în timp ce DSP nu autorizează aparatura medicală ultraperformantă achiziționată de Primăria București pentru spitalele locale. Dar despre aceste aspecte în episodul următor.
Cine are conștiința națională sau deontologică va da share acestui material.
Cu distins respect pentru cititorii noștrii
Marius Leontiuc
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
