Atunci când Aria, o tânără de 27 de ani din Londra, a început să își piardă părul după ce a avut COVID-19, nu și-a imaginat că, trei ani mai târziu, va ajunge pe masa unui chirurg estetician.
„A început să se retragă la tâmple, iar după alte două episoade de COVID-19, părul de pe lateral a devenit rar și pufos”, spune ea. De atunci, trăiește cu franjuri care îi maschează golurile și cu frica permanentă de o adiere de vânt.
În curând, Aria va plăti 8.900 de lire pentru un transplant de păr la o clinică din Portsmouth, potrivit The Guardian.
„Femeile sunt presate să fie totul: subțiri, dar fertile, de succes, dar materne”
Mult timp, transplantul de păr a fost o procedură aproape exclusiv masculină. De la prima intervenție realizată în 1952 de dermatologul Norman Orentreich, milioane de bărbați au trecut prin această operație, inspirați de figuri publice precum Wayne Rooney sau James Nesbitt. În 2022, peste 735.000 de bărbați din lume au apelat la ea. Dar, potrivit Societății Internaționale de Chirurgie de Restaurare a Părului, numărul femeilor care aleg această intervenție a crescut cu peste 16% între 2021 și 2024.
Pentru femei, însă, pierderea părului nu este doar o chestiune estetică, ci una identitară.
„Femeile sunt presate să fie totul: subțiri, dar fertile, de succes, dar materne. Părul nu este ceva ce se presupune că ar trebui să piardă”, explică o pacientă anonimă.
Aproximativ opt milioane de femei din Marea Britanie se confruntă cu pierderea părului de-a lungul vieții. Cauzele sunt multiple: schimbările hormonale din menopauză, sarcina, deficiențele de fier, contraceptivele, dietele restrictive, sindromul ovarelor polichistice sau chiar coafurile strânse. Cu toate acestea, cercetările medicale au privilegiat bărbații, iar tratamentele pentru femei rămân insuficient studiate.
„E doar o altă formă de presiune socială”
Iar în prezent, cultură digitală este dominată de imagini cu „coame perfecte” și păr abundent, prin urmare, presiunea estetică s-a amplificat. Pe rețelele sociale, fruntea înaltă sau linia părului „masculină” sunt ridiculizate, în timp ce chirurgii esteticieni observă o cerere tot mai mare de corectare a acestor trăsături.
„E doar o altă formă de presiune socială. O nouă modalitate de a ne face să ne simțim inadecvate”, spune trihologul Anabel Kingsley.
Aria recunoaște că dorința de a-și „repara” linia părului a devenit o obsesie.
„Atunci când ies din casă, primul lucru la care mă gândesc e fruntea mea”, spune ea. Tatăl ei se opune intervenției, considerând-o o capcană a perfecționismului estetic.
Dar Aria e hotărâtă: „De ce e în regulă ca bărbații să își facă transplant pentru a se simți mai bine, iar femeile nu?”
Vă mai recomandăm să citiți și:
O femeie, pusă sub acuzare în cazul jafului de la Muzeul Luvru
De ce bărbații trebuie să facă de două ori mai multă activitate fizică decât femeile
Animalele de companie pot încetini îmbătrânirea biologică a femeilor
Criza vârstei mijlocii la femei: o transformare profundă, nu un capăt de drum
Articolul De ce tot mai multe femei solicită transplant de păr? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
