Depopularea României în ultimul deceniu. Ţara noastră a pierdut peste un milion de locuitori în ultimii zece ani. Principalii factori ai scăderii populaţiei sunt sporul natural negativ şi migraţia externă, relatează Mediafax.
Sute de mii de oameni pleacă în fiecare an din România, ţară din ce în ce mai îmbătrânită, care pentru mulți cetățeni, nu mai oferă perspective optimiste.
Din punct de vedere al fenomenului migraționist, țara noastră a fost comparată de-a lungul anilor, de specialiști, cu Siria, un stat măcinat de războaie. Doar în 2020, în primul an al crizei COVID, 143.000 de locuitori au părăsit România, potrivit profesorului universitar Septimiu Chelcea, care a postat o analiză demografică anul trecut, pe pagina sa de Facebook.
Raportat la numărul populației rezidente a țării, indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele nouă țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin, adică Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România.
România PIERDE 100.000 de oameni în fiecare an. Dezastru pe piaţa muncii
Declinul demografic s-a produs prin recrudescența scăderii naturale a populației, de 120.000 de locuitori, respectiv a creșterii numărului de decese, multe provocate de COVID. În secundar, s-a produs prin migrație externă netă negativă, adică 23.000 de persoane, a mai punctat sociologul.
Depopularea României. Ţara a pierdut 1,1 milioane de persoane
INS a anunțat că țara noastră a pierdut 1,1 milioane de persoane din populația rezidentă, din 2011 până în prezent, pe fondul sporului natural negativ şi al migraţiei externe, principalii factori ai scăderii populaţiei.
„Dacă ne uităm la dinamica populaţiei rezidente, observăm o scădere foarte accentuată a populaţiei între cele două recensăminte: de la ultimul recensământ până în prezent avem o pierdere de cel puţin 1,1 milioane de persoane la nivelul populaţiei rezidente”, a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
La ultimul recensământ, cel din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României a fost de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.
Depopularea României în ultimul deceniu. Efectele migraţiei
Depopularea României în ultimul deceniu a fost cauzată în proporţie foarte mare şi de migraţie. Cifra românilor plecați în străinătate este dificil de apreciat cu exactitate, în condițiile în care nu toți cei stabiliți în afară și-au declarat reședința. Cert este că potrivit unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pentru 2015-2016, România avea a cincea cea mai numeroasă Diaspora din lume, după Mexic, China, India și Polonia.
Cei mai mulți români (560.000) au plecat în străinătate în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Cel mai alarmant aspect este faptul că tinerii cu vârstă până în 30 de ani, cu studii superioare sunt deschiși să se stabilească în afară. Peste 55% au declarat că ar fi dispuși să plece la muncă în afara granițelor, potrivit unui studiu internațional realizat în 2018 de BestJobs și The Boston Consulting Group.
The post Depopularea României. Câţi locuitori a pierdut ţara în ultimul deceniu appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
