Doi dintre fondatorii companiei de crionică KrioRus din Rusia se luptă pentru proprietatea asupra mai multor „creieri înghețați”.
În septembrie, fondatorul companiei Valeria Udalova a pus mâna pe mai multe dintre bazinele crionice ale companiei, tăind printr-un perete metalic și încărcând containerele într-un camion, acțiune care a atras atenția opiniei publice.
De atunci, co-fondatorul Danila Medvedev – cei doi nu au fost niciodată căsătoriți, dar se refereau unul la celălalt drept soț și soție – se luptă pentru a recupera acele bazine, indică Futurism.
Lupta pentru „creieri înghețați”
Ambele tabere își dispută acum proprietatea asupra a 50 de creieri înghețați și asupra a 26 de trupuri înghețate, o ceartă bizară legată de unele practici și așa ciudate. Medvedev a declarat că Udalova „a luat ostatici acei pacienți”, în vreme ce aceasta din urmă susține că acțiunea a fost una necesară.
„Bazinele erau aproape pline, iar cererea era tot mai mare”, spune Udalova. „Mutarea era planificată de multă vreme, iar eu am făcut acest lucru imediat ce noul spațiu permitea acest lucru”.
În cele din urmă, corpurile s-au întors în spațiul de depozitare inițial. Medvedev a declarat că Udalova a trimis „pungași ceceni în apartamentul personal încercand să o sperie”. Aceasta din urmă a negat vehement acuzațiile, spunând că poate a fost vorba de unii din „fanii” săi.
Ce se întâmplă cu creierii?
În anul care a trecut, Udalova a preluat controlul corpurilor, iar Medvedev susține că în contextul acestei preluări bazinele au fost avariate. Pentru că lucrurile să fie și mai ciudate, legea rusească interzice deținerea efectivă a corpului cuiva, dar autoritățile se află într-un vis legislativ. Locația curentă a creierilor este în prezent necunoscută.
Dar acest lucru poate că nu mai este relevant. Există posibilitatea că trupurile înghețate să nu fie tocmai în cea mai bună condiție. Expertul în crionică Hans Bozler, de la Universitatea California de Sud a explicat că „deteriorarea s-ar accentua în nici câteva minute”. „Este că atunci când ai scoate o bucată de carne din congelator, ai lăsa-o la dezghețat pentru că mai apoi să o îngheți din nou”, a subliniat Bozler.
Procesul de congelare este dăunător pentru țesuturile vii
„Atunci când gheața se formează în jurul țesuturilor și mai apoi ajunge la celule poate distruge complet membrana celulară și tot ceea ce conține”, spune Shannon Tessier, profesor asistent de la Școala de Medicină din cadrul Universității Harvard.
„Așa că nu este vorba doar de a găsi o metodă de a aduce la viață pe cineva care este mort, ci este vorba despre structurile de bază, despre celule, care permit organelor și funcționeze”, a adăugat Tessier.
Vă mai recomandăm și:
Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman
Cercetătorii britanici construiesc „creierul” care va controla cel mai mare radiotelescop din lume
Mai mult de 140 de oameni criogenizați și îngropați într-un deșert așteaptă să fie readuși la viață
Cum a fost viața studenților în pandemie? Abuzul de alcool, alimente nesănătoase și țigări a crescut
Articolul Două companii rivale își tot fură una de la alta „creieri înghețați”. Ce se întâmplă? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
