„Este posibil să avem şi o criză economică, fără doar şi poate. Am avut şi cu comisarul european pe economie o discuţie, şi pe cifre, domnia sa a fost şi prim-ministrul Italiei şi era updatat la toate cifrele europene. Riscul major este să vedem de unde va veni această criză. Nu România va declanşa o criză economică, este evident. Sunt ţările cele mai apropiate de zona de conflict, sunt cele mai afectate, ţinând cont de tranzitul refugiaţilor şi de ce se întâmplă. Marele nostru noroc este că noi ne-am învăţat istoric de mult lecţia cu Rusia şi nu suntem atât de dependenţi pe cât s-a crezut de resursele de gaze, în primul rând, şi de petrol, la energie electrică chiar deloc. Exista o dependenţă – nu numai a României, a Europei – de Ucraina în zona de materiale de construcţii, în zona de îngrăşăminte. Sunt mai multe în acest moment de văzut”, a spus Ciolacu la digi24.ro.
El a adăugat că în coaliţia de guvernare au fost discuţii şi s-a adoptat luni un plan de măsuri intitulat „Sprijin pentru România” şi se vor lua măsuri de sprijin şi pentru zona de industrie alimentară, de procesare, pentru ca aceasta să se dezvolte într-un ritm mai accentuat.
Întrebat dacă se prefigurează o criză alimentară, Ciolacu a spus: „România a rămas grânarul Europei, dar următorul mare jucător era Ucraina şi ştim ce se întâmplă în Ucraina. România are capacitatea de a hrăni peste 50 de milioane de oameni. Acum înţelegem necazul şi nebunia lui Putin de a ataca Ucraina, dar România trebuie să îşi vadă oportunităţile şi să se pregătească pentru acest lucru”, a afirmat el.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
