„Ambiţia noastră este de a crea un „scut cibernetic european” care va permite o mult mai bună detectare a atacurilor în amonte. În prezent, pot trece până la 190 de zile între începutul răspândirii unui malware şi declanşarea unui atac”, a subliniat Breton, scrie Agerpres.
Investiţia se va ridica la „mai mult de 1 miliard de euro, din care două treimi vor fi finanţate de Europa”, a precizat oficialul, adăugând că el va prezenta, pe 18 aprilie, un regulament european, „Cyber Solidarity Act”.
Cu ocazia Forumului internaţional pentru securitate cibernetică (FIC), care se deschide miercuri la Lille, comisarul a anunţat construcţia, începând din 2024, a mai multor „centre operaţionale de securitate” pentru a consolida securitatea cibernetică a statelor membre.
„Odată cu războiul din Ucraina, atacurile cibernetice au crescut anul trecut cu 140% în Europa. În acest context, punerea în comun şi coordonarea forţelor noastre la nivel european devin mai necesare ca oricând deoarece ameninţarea se va extinde”, a subliniat el.
„Ca din întâmplare”, aceste activităţi se intensifică asupra ţărilor care trimit arme Ucrainei, a adăugat Breton într-un interviu pentru LCI miercuri dimineaţa.
Noul regulament va încuraja ţările vizate să adopte acţiuni ofensive imediat ce un atac poate fi atribuit.
Uniunea Europeană s-a dotat deja cu un arsenal legislativ, precum „Cyber Resilience Act”, document anunţat la finalul anului trecut, care stabileşte reguli comune privind obiectele conectate, sau directiva NIS 2, prevăzută pentru 2024, care impune noi obligaţii în materie de securitate pentru companii.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
