Cercetarea arată că majoritatea europenilor consideră că industria, autorităţile publice şi angajatorii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului. Respondenţii privilegiază în mod clar o abordare internaţională sau europeană privind îmbunătăţirea calităţii aerului, iar marea majoritate a respondenţilor care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate, scrie Agerpres.
„Oamenii ne spun că doresc să respire aer curat. Cei care trăiesc în oraşe, cei care suferă de astm şi cei care locuiesc în apropierea unor instalaţii industriale sunt cu toţii îngrijoraţi şi ne cer să luăm măsuri. Comisia va deschide calea în acest sens printr-o propunere ambiţioasă de consolidare a standardelor UE privind calitatea aerului, a declarat comisarul pentru Mediu, Oceane şi Pescuit, Virginijus Sinkevicius.
Principalele constatări ale sondajului arată că există o îngrijorare în rândul europenilor cu privire la impactul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător.
Majoritatea europenilor consideră că bolile respiratorii (89%), astmul (88%) şi bolile cardiovasculare sunt probleme grave în ţările lor, cauzate de poluarea aerului. Europenii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea şi eutrofizarea (83% dintre respondenţi menţionând aceste două aspecte). Acidifierea (creşterea gradului de aciditate a apei) şi eutrofizarea (prezenţa unei cantităţi excesive de nutrienţi în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecinţe ale înrăutăţirii calităţii apei.
O altă constatare a sondajului este aceea că există percepţia potrivit căreia calitatea aerului s-a înrăutăţit. Aproape jumătate dintre respondenţi (47%) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat. Totuşi, acest procent este cu 11 puncte mai mic decât în 2019.
De asemenea, conform Eurobarometrului, cetăţenii nu dispun de informaţii cu privire la problemele legate de calitatea aerului în ţara lor. Mulţi europeni sunt în continuare prost informaţi cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenţi (27%) au auzit de ele. Totuşi, marea majoritate a respondenţilor (67%) care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate. Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepţia a cinci dintre ele.
Marea majoritate a europenilor consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel internaţional (65%), apoi la nivel european şi naţional (ambele 42%) şi, în cele din urmă, la nivel regional sau local (32%). Un procentaj semnificativ de respondenţi consideră, de asemenea, că acţiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile (19%).
În plus, majoritatea europenilor consideră că instalaţiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autorităţile publice şi angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului. Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenţii să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înşişi emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer.
Sondajul special Eurobarometru a fost realizat între 21 martie şi 20 aprilie 2022. Aproximativ 26.509 respondenţi din diferite grupuri sociale şi demografice au fost intervievaţi în limba lor maternă, în numele Comisiei Europene.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
