Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO”, a declarat preşedintele francez Sauli Niinisto.
„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe”, a declarat preşedintele finlandez, în timpul unei conferinţe de presă.
Parlamentul finlandez urmează să examineze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut să aibă loc apoi, potrivit preşedintelui camerei.
Cu susţinerea declarată sâmbătă de Partidul Social-Democrat al premierului Sanna Marin, acest vot ar urma să se traducă printr-un sprijin ferm din partea celor 200 de parlamentari finlandezi.
„Sperăm că Parlamentul va confirma decizia ca Finlanda să-şi depună candidatura de aderare în timpul zilelor următoare. Ea va fi bazată pe un mandat clar”, a afirmat Sanna Marin.
Sâmbătă, preşedintele finlandez l-a contactat telefonic pe omologul său rus Vladimir Putin pentru a-l informa cu privire la cererea iminentă de aderare a ţării sale la NATO, ceea ce a suscitat ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Preşedintele rus i-a semnalat că aderarea la NATO „ar fi o eroare”, apreciind că „nu există nicio ameninţare la adresa Finlandei”, potrivit Kremlinului.
În Finlanda, războiul din Ucraina a dus la o creştere istorică a sprijinului în favoarea aderării la NATO, pentru a se proteja mai bine în faţa Rusiei, cu care această ţară are o frontieră comună de 1.300 de kilometri.
Potrivit celor mai recente sondaje, numărul finlandezilor care doresc aderarea ţării lor la NATO a depăşit trei sferturi din populaţie, triplându-se comparativ cu perioada de dinaintea invaziei ruse asupra Ucrainei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
