Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Deficit de 1,61 de miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în ianuarie 2022.
Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate a încheiat prima lună din 2022 cu deficit de 1,61 de miliarde de lei, cu 2% mai mare decât cel din aceeaşi lună a anului 2021, arată analiza făcută de Economica.net.
CASS şi subvenţiile au adus cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii în ianuarie 2022.
FNUASS a avut încasări totale de 3,28 de miliarde de lei în ianuarie 2022, cu 12% mai mari decât cele din aceeaşi lună a anului 2021.
Punctual, veniturile realizate la FNUASS din CASS se ridică la 3,22 de miliarde de lei în prima lună a anului 2022 şi sunt cu 9% mai mari decât cele încasate în aceeaşi lună a anului 2021, arată analiza Economica.net. Creşterea a fost influenţată de majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2022, la 2.550 de lei brut lunar.
FNUASS a primit subvenţii de 51,37 de milioane de lei în ianuarie 2022, cu peste 37% mai mari decât cele din ianuarie 2021, reiese din comparaţia făcută de Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Încasările din taxa clawback – plătită de producătorii de medicamente – sunt în valoare de 577.000 de lei în ianuarie 2022, de aproape 20 de ori mai mici decât cele din ianuarie 2021.
Cum am cheltuit banii colectaţi la Fondul Sănătăţii în ianuarie 2022
Plăţile făcute din FNUASS se ridică la 4,9 miliarde de lei în ianuarie 2022 şi sunt cu 8,5% mai mari decât cele realizate în aceeaşi lună din 2021.
Pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 1,73 de miliarde de lei în ianuarie 2022, cu peste 2% mai puţin decât în ianuarie 2021, arată analiza Economica.net.
Plăţile făcute din FNUASS pentru serviciile medicale, acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, depăşesc un miliard de lei în ianuarie 2022 şi sunt cu aproape 2% mai mari decât cele făcute în aceeaşi lună a anului 2021.
Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la peste un miliard de lei în ianuarie 2022 şi sunt cu circa 1% mai mari decât cele din aceeaşi lună a anului 2021.
- Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice, în baza legii salarizării unice se asigură prin transferuri din bugetul FNUASS, de la o pozitie distinctă, conform analizei Economica.net.
Pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 445,34 de milioane de lei în ianuarie 2022, cu peste 49% mai mult decât în ianuarie 2021, arată analiza făcută de Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
