„Mulţumesc Franţei pentru conducerea forţei de reacţie rapidă a NATO în 2022”, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat într-un comunicat de presă.
VJTF, care poate ajunge la un efectiv de până la 40.000 de militari, este pregătită să intervină într-o perioadă de maximum 48 până la 72 de ore de la declanşarea unei crize.
„VJFT este o contribuţie substanţială pentru apărarea noastră colectivă, iar conducerea asigurată de Franţa este o demonstraţie puternică a angajamentului şi capacităţilor. Într-o perioadă de provocări de securitate fără precedent, nu trebuie să existe nicio înţelegere greşită cu privire la hotărârea NATO: suntem uniţi pentru a apăra şi proteja toţi aliaţii”, a afirmat Stoltenberg.
În 2022, VJTF va cuprinde o forţă multinaţională de câteva mii de militari. O brigadă franco-germană, care numără aproximativ 3.500 de militari, va servi drept nucleul unităţii NATO. Cu sediul la Lille (nordul Franţei), brigada franco-germană este o unitate binaţională, dar şi alte state membre ale NATO – precum Spania, Portugalia şi Polonia – vor pune la dispoziţie militari pentru VJTF.
Franţa înlocuieşte Turcia, care a asigurat anul acesta conducerea unităţii NATO de intervenţie rapidă, iar în 2023 conducerea VJTF va fi preluată de Germania.
The post Franţa preia de la 1 ianuarie comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
