Faurecia lucrează cu consilierii săi cu privire la o posibilă vânzare a diviziei sale de control a emisiilor precum şi a diviziei de aplicaţii speciale a Hella, au dezvăluit sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Divizia Faurecia de control a emisiilor ar putea fi vândută pentru 500 de milioane de euro, în timp ce divizia de aplicaţii speciale a Hella ar putea fi vândută pentru un miliard de euro.
Sursele au precizat însă că discuţiile sunt în derulare şi nu a fost luată încă o decizie cu privire la vânzarea activităţilor.
Anul trecut, Faurecia a achiziţionat Hella pentru 6,8 miliarde de euro şi ar urma să devină al şaptelea mare furnizor mondial de componente auto. O procedură de revizuire strategică a diviziei de aplicaţii speciale a Hella, ca produce componente electronice şi echipamente de iluminat pentru o gamă largă de clienţi, de la echipamente de construcţii şi până la constructorii de ambarcaţiuni, a fost anunţată în luna aprilie a acestui an.
Faurecia deţine cinci fabrici în România: la Tălmaciu (Scaune Auto), Craiova (Sisteme de Control a Emisiilor), Mioveni (Sisteme de Interior), Râmnicu Vâlcea (Scaune Auto) şi Căţeasca, judeţul Argeş (Sisteme de Interior). La rândul său, firma germană Hella este şi prezentă pe piaţa din România, unde are trei centre de proiectare şi dezvoltare, un centru administrativ şi trei unităţi de producţie în Timişoara, Arad, Lugoj şi Craiova.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
