Roboții, inteligența artificială și alte tehnologii de automatizare le permit companiilor să producă mai mult. În schimb, toate acestea înlocuiesc oamenii din anumite profesii, făcând ravagii în rândul celor care nu au altă pregătire și sunt vulnerabili din punct de vedere financiar. Este încetinirea automatizării o soluție?
Cercetările economiștilor de la Dartmouth și de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, SUA, prezentate în documentele National Bureau of Economic Research (NBER), spun că viteza automatizării este excesivă și ar trebui redusă la jumătate.
„Firmele nu iau în considerare neapărat consecințele pe care le are automatizarea asupra lucrătorilor lor. În schimb, ele tind să se concentreze pe valoarea pe care automatizarea o va aduce companiei și acționarilor săi”, spune coautorul Nathan Zorzi, profesor asistent de economie.
Încetinirea automatizării i-ar ajuta pe lucrătorii vulnerabili din punct de vedere financiar
„Automatizarea poate aduce beneficii societății în ansamblu. Dar are și un cost pe termen scurt. Ea înlocuiește lucrătorii care pot fi vulnerabili financiar. Guvernul ar trebui să provoace încetinirea automatizării prin taxarea acesteia, în timp ce lucrătorii se recalifică și trec la noi locuri de muncă”, spune Zorzi.
„Veniturile rezultate din acest impozit ar putea fi utilizate pentru a finanța recalificarea sau pentru a oferi compensații muncitorilor înlocuiți, prin programe federale similare cu Reemployment Trade Adjustment Assistance”, spune Zorzi, comentând cu privire la modul în care va fi utilizată taxa, un detaliu care se extinde dincolo de studiu.
Potrivit cercetătorilor, automatizarea nu ar trebui să fie impozitată pentru totdeauna. Peste aproximativ 40 de ani, guvernul poate opri impozitarea automatizării, deoarece lucrătorii înlocuiți își găsesc în cele din urmă noi locuri de muncă sau ies la pensie, scrie Phys.org.
„Automatizarea ar trebui să fie impozitată doar în perioada în care generațiile existente își schimbă profesia. Nu există niciun motiv pentru impozitarea automatizării pe termen lung dacă noile cohorte pot obține pregătirea adecvată și pot alege ocupații care sunt mai puțin expuse riscului de automatizare”, spune Zorzi.
Problemele aduse de automatizare
Zorzi și coautorul Martin Beraja, profesor asistent de economie la MIT, au găsit lacune în literatura de specialitate privind politica optimă în ceea ce privește impactul automatizării asupra lucrătorilor, așa că și-au propus să determine dacă guvernul ar trebui să intervină sau nu în procesul de automatizare și să taxeze adoptarea acestor tehnologii.
Autorii recunosc că lucrătorii se confruntă cu două constrângeri în practică, atunci când sunt înlocuiți de automatizare. În primul rând, au nevoie de timp pentru a trece la noi locuri de muncă deoarece se confruntă cu perioade lungi de șomaj sau de recalificare.
În al doilea rând, lucrătorii au o capacitate limitată de a se împrumuta raportat la veniturile viitoare și ar putea experimenta o scădere substanțială a consumului (cum ar fi cheltuielile pentru alimente, locuință, transport) dacă sunt înlocuiți de automatizare.
Autorii studiului arată că aceste două constrângeri fac ca automatizarea să fie ineficientă și excesivă. De aceea, încetinirea automatizării ar putea veni cu beneficii.
Încetinirea automatizării ar în spate un motiv rațional
Pentru a determina cât de mult trebuie încetinită automatizarea, echipa a dezvoltat un model cantitativ de ultimă generație care reproduce în esență dinamica automatizării și a deplasării forței de muncă observată în SUA încă din anii 1970. Aceasta a marcat începutul unei scăderi de un deceniu a angajării în ocupații de rutină, cum ar fi sudori, operatorii de mașinării și secretari, scădere la care automatizarea a contribuit în mare măsură.
„Cercetarea noastră arată teoretic și cantitativ că există un motiv rațional pentru încetinirea automatizării. Guvernul poate oferi beneficii largi economiei prin impozitarea automatizării și reducerea ritmului acesteia la jumătate. Drept urmare, lucrătorii o duc mai bine, iar această creștere a bunăstării este comparabilă cu o creștere permanentă de 4% a consumului”, spune Beraja.
Aproape jumătate dintre activitățile plătite ar putea fi preluate de către automatizări
În SUA, sectorul de producție angajează aproximativ 12,8 milioane de muncitori. Automatizarea depășește acum sectorul de producție și ia forme din ce în ce mai familiare, cum ar fi serviciile de suport pentru clienți, casele de marcat automate, software-ul fiscal online, vehiculele fără șofer și altele.
Până la 49% dintre activitățile plătite din lume ar putea deveni în cele din urmă automatizate la nivel global. După cum explică coautorii, o politică de încetinire a automatizării și de impozitare a acesteia ar putea ajuta la atenuarea problemelor care ar putea apărea pentru mulți lucrători care vor fi înlocuiți în viitor.
Vă recomandăm să citiți și:
Alimentația sănătoasă a devenit mai scumpă în timpul pandemiei, arată un studiu global
Cum afectează fumul de țigară pielea doar prin simpla atingere?
Coșmarurile frecvente ar putea fi unul dintre simptomele bolii Parkinson. Iată ce spun specialiștii
Articolul Iată cum ar putea fi încetinirea automatizării benefică pentru economie apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
