Un şir întreg de şocuri nemaiîntâlnite de pieţele emergente din anii ‘90, când crize după crize au prăbuşit economiile şi guvernele, se profilează în prezent.
Turbulenţe generate de scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei au prins deja în gheare ţări ca Sri Lanka, Egipt, Tunisia şi Peru şi riscă să evolueze într-o criză mai amplă a datoriilor şi o nouă ameninţare la adresa redresării fragile a economiei mondiale de pe urma pandemiei, scrie Bloomberg.
Cea mai agresivă campanie de înăsprire a politicii monetare din ultimele două decenii iniţiată de banca centrală americană (Fed) nu face decât să sporească pericolul. Scumpirea creditului în SUA înseamnă o creştere a costurilor de rambursare a datoriilor pentru ţările aflate în curs de dezvoltare, la scurt timp după ce acestea s-au împrumutat miliarde pentru a lupta împotriva pandemiei, tinzând de asemenea să determine ieşiri masive de capital.
Războiul din Europa dă puţine semne că s-ar termina
Peste toate acestea se suprapune realitatea dură că războiul din Europa, aflat în spatele şocului alimentar şi energetic recent, dă puţine semne că s-ar termina.
Coctailul de riscuri a împins deja Sri Lanka în pragul defaultului legat de obligaţiuni. Mai multe alte economii emergente, de la Pakistan şi Tunisia la Etiopia şi Ghana, riscă să urmeze aceeaşi cale, potrivit Bloomberg Economics.
Strategii de top ai lumii trag semnalul de alarmă. Temele dominante ale reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale sunt încetinirea economiei mondiale şi riscurile în creştere, văzute şi nevăzute, pe care le au în faţă ţările aflate în curs de dezvoltare.
Combinaţia de şocuri din economia reală şi înăsprirea condiţiilor de creditare vor împinge un număr mare de ţări cu venituri scăzute către necesitatea de a-şi restructura datoriile, arată un fost oficial al FMI.
Vârful unei potenţiale crize mai ample
Cel mai amplu default pe cale să se producă în rândul economiilor emergente este în Rusia, însă rolul ţării ca agresor lovit de sancţiuni face din aceasta un caz unic, însemnând că Sri Lanka este deocamdată vârful unei potenţiale crize mai ample.
Sri Lanka ar putea fi prima, dar nu este singura. Obligaţiunile a aproximativ 13 ţări emergente se tranzacţionează cu cel puţin 1.000 de puncta bază peste cele ale titlurilor americane de trezorerie, de la 6 cu un an în urmă.
Bloomberg Economics plasează Turcia şi Egiptul în capul listei de pieţe emergente importante vulnerabile la efectele economice şi financiare ale războiului din Ucraina.
Impactul direct al unui default în cinci ţări ca acestea asupra economiei mondiale ar fi unul redus, însă crizele din lumea aflată în curs de dezvoltare tind să se întindă cu mult dincolo de zonele de început.
Jim OíNeill, fostul economist Goldman Sachs care a inventat termenul BRICs, arată că actualul mediu este cel mai nesigur pe care l-a văzut de la începutul carierei sale de la începutul anilor í80.
„Dacă riscul inflaţiei persistă, iar băncile centrale trebuie să-şi înăsprească politica, pentru anumite pieţe emergente va fi un dezastru“, avertizează acesta.
Robin Brooks, economist-şef la Institute for International Finance, anticipează că impactul războiului din Ucraina va fi în mare măsură limitat la importatorii de alimente şi energie.
Articolul Începutul unei crize a economiilor emergente? Estimările făcute de specialiști apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
