Până acum, se aplica o excepţie care nu permitea traducerea în irlandeză a documentelor UE, scrie Agerpres.
Ministrul de stat irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, a declarat că schimbarea dă speranţe pentru o posibilă renaştere a limbii irlandeze.
Statutul deplin de limbă oficială a UE ar fi un avantaj uriaş pentru irlandeză, apreciază dpa, potrivit Agerpres.
Ziarul Irish Times a comentat vineri că noua situaţie reprezintă încununarea unor ani de eforturi pentru acumularea la Bruxelles de cunoştinţe lingvistice privind irlandeza. Numărul de vorbitori ai acestei limbi în instituţiile UE a crescut de la 58 în urmă cu cinci ani la 170 în prezent şi va depăşi 200 anul acesta, arată publicaţia.
Costul volumului mai mare de traduceri şi de interpretări la reuniuni este acoperit din bugetul UE, la care Irlanda este contributoare netă. Conform Comisiei Europene, pentru care lucrează 2000 de traducători, costul total pentru cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii este de 349 de milioane de euro pe an, adică aproximativ 0,2% din bugetul total.
Irlandeza este una din cele trei limbi celtice actuale, alături de cea din Scoţia şi cea din insula Man şi are statutul constituţional de „primă limbă oficială” în Republica Irlanda.
În prezent există circa 1,6 milioane de vorbitori de irlandeză, dintre care se estimează că numai 70.000 folosesc zilnic această limbă. Cei mai mulţi trăiesc în vestul Irlandei, în regiunile denumite oficial Gaeltacht.
The post Irlandeza devine limbă de lucru în Uniunea Europeană appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
