Lacurile subterane de pe Marte au fost identificate pentru prima dată în 2018. Folosind imagini radar ale solului de sub gheață, oamenii de știință au văzut reflexii radar strălucitoare asemănătoare cu corpurile mari de apă. Însă un studiu nou tinde să infirme concluziile anterioare.
Într-un studiu publicat în Geophysical Research Letters, o echipă internațională de cercetători a comparat observațiile de la polul sud cu restul planetei roșii. Adăugând un strat imaginar de gheață gros de câțiva kilometri pe întreaga planetă Marte, observațiile radar au detectat regiuni reflectorizante peste tot, în special în câmpiile vulcanice, notează IFL Science.
Cercetătorii susțin că lacurile subterane de pe Marte văzute sub gheața polului sudic doar semănau cu apa și că aceste structuri sunt fie depozite antice de lavă bogate în fier, fie albii posibil uscate ale râurilor, acum acoperite cu depozite minerale. Ei cred că descoperirile lor sunt o explicație mai plauzibilă pentru observații decât niște lacuri care ar fi supraviețuit în mod miraculos în stare lichidă timp de milioane de ani la polii Planetei Roșii.
De ce ar fi avut nevoie lacurile subterane de pe Marte?
„Pentru ca apa să fie lichidă atât de aproape de suprafață, este nevoie atât de un mediu foarte sărat, cât și de o sursă puternică de căldură, generată local; dar asta nu se potrivește cu ceea ce știm despre această regiune”, spune autorul principal, Cyril Grima, de la Institutul de Geofizică al Universității din Texas.
Nu este prima dată când scenariul lacului lichid existent este pus la îndoială. În vara anului 2021 a existat o lucrare în același jurnal care susținea că argilele, care sunt abundente pe Marte, ar putea explica reflexiile strălucitoare observate sub gheață.
„Știința nu este sigură de la prima încercare. Acest lucru este valabil mai ales în știința planetară, acolo unde ne uităm la locuri pe care nimeni nu le-a vizitat vreodată și ne bazăm pe instrumente care detectează totul de la distanță”, a explicat autorul principal al acelui studiu, Issac Smith, care nu a fost implicat în acest ultim studiu.
O lume rece și umedă în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani
„Cred că frumusețea descoperirii lui Grima este că, deși spulberă ideea că ar putea exista apă lichidă sub polul sudic al planetei astăzi, ne oferă, de asemenea, locuri foarte precise în care să mergem să căutăm dovezi ale lacurilor și albiilor antice și să testăm ipoteze despre clima aridă a planetei Marte de-a lungul a miliarde de ani”, adaugă Smith.
Cercetări recente au sugerat că Marte era o lume rece și umedă în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani, cu un ocean nordic vast, precum și calote glaciare extinse și văi glaciare. Autorii celor două lucrări investighează acum misiuni care ar putea folosi radarul pentru a găsi apă pe Marte.
Vă recomandăm să citiți și:
O gaură neagră uriașă care „naște” stele, descoperită într-o galaxie din apropiere
Frumusețea peisajului de pe Marte, surprinsă în noi imagini făcute de roverul Curiosity al NASA
De ce nu este apă pe Marte? Viața pe Planeta Roșie, limitată de dimensiunile sale mici
Articolul Lacurile subterane de pe Marte ar putea fi doar o iluzie. Ce arată cercetări recente? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
