Medicamentul Sotrovimab s-a dovedit sigur şi eficient în reducerea riscurilor de spitalizare şi de deces la persoanele care prezintă o infecţie cu COVID-19 uşoară sau moderată şi un risc crescut de a dezvolta o formă gravă a maladiei, a precizat MHRA într-un comunicat.
Dezvoltat în parteneriat cu laboratorul californian Vir Biotechnology, tratamentul pe bază de anticorpi monoclonali cu durată lungă de acţiune permite, graţie unei singure doze, reducerea riscului de spitalizare şi de deces cu 79% în cazul adulţilor cu risc ridicat care prezintă simptome, a detaliat agenţia.
GSK a dat totodată asigurări că tratamentul său experimental rămâne activ ”împotriva principalelor mutaţiilor ale noii variante Omicron”, potrivit datelor preclinice.
”Până în acest moment, Sotrovimab a demonstrat că rămâne activ contra tuturor variantelor preocupante şi de interes definite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)”, a mai precizat compania.
Medicamentul a fost clasat la sfârşitul lunii iunie de Comisia Europeană printre cele mai promiţătoare cinci terapii împotriva COVID-19.
Sotrovimab este cel de-al doilea tratament împotriva coronavirusului aprobat în decurs de o lună în Regatul Unit, după Molnupiravir, comprimatele anti-COVID-19 produse de laboratorul american Merck, care au primit autorizaţie la începutul lui noiembrie.
The post Marea Britanie a aprobat tratamentul anti-COVID-19 produs de GlaxoSmithKline appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
