Astfel, MF a atras 676,5 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadenţa în 25 octombrie 2027, la un randament mediu de 5,09% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,149 de miliarde de lei.
Alte 526 de milioane lei au fost trase în urma licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în 11 octombrie 2034, la un randament mediu de 5,51% pe an. Valoarea emisiunii a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile participante au subscris 913 milioane de lei.
Marţi sunt programate două licitaţii suplimentare prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei, respectiv 45 de milioane de lei, la randamentele stabilite luni pentru obligaţiuni.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4,1 miliarde de lei prin zece emisiuni de obligaţiuni de stat.
La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 5,015 miliarde de lei, este cu 1,595 de miliarde de lei peste cea de 3,42 de miliarde de lei programată în luna decembrie 2021, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
The post Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,2 miliarde de lei de la bănci appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
