Ştiri din România – Patronii de pe litoralul românesc caută cu disperare angajaţi. Site-urile de profil sunt pline cu anunţuri de angajare pe litoral. Se caută personal pentru toate activităţile: cameriste, barmani, ospătari, ajutori de ospătari, bucătari, recepţioneri, îngrijitori, electricieni, instalatori şi multe altele. În total, ar fi nevoie de 20.000 de angajaţi pentru a ocupa toate posturile disponibile.
„Angajaţii s-au învăţat să muncească puţin şi să primească salarii mari. Salariul nu mai este contravaloarea muncii prestate, ci este contravaloarea nevoilor şi aşteptărilor angajatului. Vin generaţiile noi care nu au fost bine pregătite nu sunt competenţi şi pentru munca pe care o făcea unul competent înainte acum trebuie să angajezi doi, dar salariile trebuie să fie la nivelul unui angajat bine pregătit.
Este trist că nu realizează cât de incompetenţi sunt”, spune preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoş Răducan.
>>> România: Salarii de 2.000 de euro, angajatorii NU găsesc şoferi
Ce salarii sunt pe litoral
O cameristă primeşte pe litoral un salariu care poate pleca de la 2.500 de lei net, un ospătar este plătit cu 3.000 de lei, iar un bucătar poate câştiga lunar aproximativ 5.000 de lei. Angajatorii spun că oferă contracte de muncă, spaţii de cazare pentru cei care vin din alte localităţi, transport şi masă. Cu toate acestea, oamenii nu vin să se angajeze pentru câteva luni.
Criza forţei de muncă de pe litoral este „mai mare ca în orice an”, spun patronatele. Mulţi angajaţi au părăsit acest sector în anii 2020 şi 2021 când, din cauza pandemiei, turismul a trecut prin perioade în care a fost închis total, iar muncitorii au migrat către alte domenii de activitate.
>>> Patronii români resimt din nou lipsa muncitorilor: „Forţa de muncă nu stă pe dreapta să se uite la noi, se reorientează”
„Grijă mare. Sunt patroni ţepari”
Dacă patronatele spun că angajaţii sunt „incompetenţi” cu pretenţii de a primi salarii mari, de partea cealaltă, potenţialii angajaţi susţin că unii patroni sunt „ţepari” atunci când plătesc salariile, că nu respectă programul şi volumul de muncă.
Anunţurile postate de diferiţi angajatori de pe litoral adună zeci de comentarii. Unele persoane întreabă despre condiţiile de muncă, despre salariu sau locaţie. Alţii, în schimb, vorbesc despre ceea ce-i determină să nu-şi mai dorească să lucreze pe litoral.
„Aveţi grijă cu unii patroni, că iau pielea de pe voi. Au plecat tineri fără bani şi flămânzi. Cereţi banii la sfârşitul zilei. Sau, dacă vă angajează, să vă dea contractul la semnat. Informaţi-vă”, spune o persoană.
„Şi eu lucrez pe litoral de trei ani. Puneţi adolescenţii la lucru câte 14-16 ore pe zi, îi munciţi ca pe hoţii de cai şi le vorbiţi urât. Condiţiile de cazare sunt josnice şi la finalul lunii, când ceri banii, iţi dă şi un şut in fund”, spune o doamnă care lucrează pe litoral. „Grijă mare. Sunt patroni ţepari. Programul este de 14-17 ore/zi. Puţini rezistă până la finalul sezonului. Dacă nu poţi rezista până la final, îţi dau salariu minim pe economie”, spune o altă persoană.
„Mulţi angajaţi vor spune că nu sunt sclavi. Eu nu cunosc proprietari de sclavi pe litoral, dar este această solicitare a angajatorului: angajatul să muncească competent şi cu simţ de răspundere”, explică preşedintele FPTR.
Sursa: Adevărul, ZiarulRomanesc.at
The post „Muncesc puţin şi vor bani mulţi”. Patronii de pe litoralul românesc caută cu disperare angajaţi appeared first on Ziarul Românesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
