În perioada ianuarie – august 2020 au fost consemnate 32.255 de radieri.
Cele mai multe radieri în primele opt luni ale acestui an au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 6.824 (plus 34,44% faţă de ianuarie-august 2020) şi în judeţele Timiş – 2.033 (plus 52,86%), Constanţa – 1.826 (plus 27,87%) şi Cluj – 1.822 (plus 22,20%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 331 (în creştere cu 58,37% faţă de primele opt luni ale anului trecut), Covasna – 358 (plus 59,11%) şi Călăraşi – 369 (plus 44,14%).
Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Alba (plus 71,20%), Covasna (plus 59,11%), Ialomiţa (plus 58,37%) şi Vrancea (plus 58,29%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate.
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 11.517 (plus 33,18% raportat la ianuarie-august 2020), construcţii – 3.926 (plus 29,87%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 3.550 (plus 31,04%) şi industria prelucrătoare – 3.386 (plus 31,04%).
În august 2021, au fost consemnate 4.575 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (776) şi în judeţele Timiş (252), Ilfov şi Constanţa (223).
The post ONRC: Peste 42.200 de firme radiate în primele opt luni din acest an appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
