Utilizarea combustibilului s-a redresat după declinul provocat de pandemie şi în 2022 ar urma să depăşească nivelul din 2019, chiar dacă preţurile sunt la un nivel record. Dar aceste preţuri ridicate reduc proiecţiile de creştere a economiei în 2022 şi 2023.
OPEC ar urma să publice în 12 iulie primele sale previziuni privind cererea globală de petrol în 2023. Această estimare, alături de cea a Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), sunt urmărite cu atenţie de analişti pentru a vedea cum ar putea evolua livrările OPEC.
Surse din OPEC au declarat pentru Reuters că organizaţia se aşteaptă la o creştere a cererii globale de petrol de două milioane barili pe zi (bpd) sau mai puţin în 2023, un avans de doar 2%, faţă de o creştere de 3,36 milioane bpd aşteptată în 2022.
„Chiar dacă va fi doar un milion bpd, încă este creştere în 2023, deşi nu la un nivel ridicat”, a declarat unul din delegaţi.
O sursă din industrie a apreciat că se aşteaptă la o creştere mai redusă a cererii anul viitor, previziunile sale iniţiale indicând o creştere a cererii globale de petrol de două milioane barili pe zi sau mai puţin în 2023, un declin faţă de creşterea de 2,6 milioane bpd în 2022.
„Scăderea cererii este provocată de cotaţia barilului de ţiţei, care este în jur de 120 de dolari”, a declarat sursa.
Iniţial, OPEC a previzionat o creştere a cererii globale de petrol în 2023 de 3,28 milioane bpd, în prima sa previziune publicată în iulie 2021, apoi a majorat-o la peste patru milioane bpd şi ulterior a redus-o la 3,36 milioane bpd.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
