Uniunea Europeană pregăteşte Actul legislativ privind pieţele digitale (DMA), care va pune la punct reguli pentru marile companii digitale precum Google, Amazon sau Facebook, în ideea de a asigura o competiţie corectă. Numărul de utilizatori finali activi va fi unul dintre criteriile utilizate pentru a identifica cei mai mari jucători de pe piaţă, conform propunerilor actuale.
Într-o scrisoare trimisă miniştrilor UE responsabili pentru DMA, directorii firmelor Booking.com, Zalando, bol.com, Allegro, eMag, Delivery Hero, Vinted şi Wolt au subliniat că nu toţi cei care vizitează site-urile lor devin şi clienţi.
„Suntem alarmaţi de recentele propuneri din Consiliu, care definesc „utilizatorii finali activi” în mod incorect drept „vizitatorii” pentru toate platformele bazate pe tranzacţii, indiferent de mărimea lor”, se arată în această scrisoare. „Utilizarea celor care vizitează site-ul web sau aplicaţia drept o bază pentru numărarea „utilizatorilor finali activi” distorsionează în mod dramatic numărul utilizatorilor relevanţi”, mai susţin firmele menţionate.
În documentul menţionat de Reuters se mai arată că remuneraţia pe care companiile o primesc de pe urma achiziţiilor pe platformele lor generează cea mai mare parte din veniturile lor iar ceea ce contează sunt „clienţii activi” şi nu „vizitatorii”.
Parlamentarii europeni trebuie să negocieze Actul legislativ privind pieţele digitale (DMA) cu statele membre UE, înainte ca actul legislativ să devină lege, posibil în 2023.
The post Opt retaileri online, printre care şi eMAG, cer UE să regândească definiţia „utilizatorului final activ” appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
