Cu 340 voturi pentru, 279 împotrivă și 21 abțineri, eurodeputații au aprobat acordul încheiat cu Consiliul referitor la revizuirea standardelor de performanță aplicabile emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi, în conformitate cu obiectivele climatice mai ambițioase ale Uniunii.
Noua legislație stabilește calea de urmat pentru a reduce la zero emisiile de dioxid de carbon pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare noi până în 2035. Este vorba de un obiectiv aplicabil întregului parc de vehicule de la nivelul Uniunii de a reduce emisiile de CO2 produse de autoturismele și camionetele noi cu 100% comparativ cu 2021. Obiectivele intermediare de reducere a emisiilor pentru 2030 au fost fixate la 55% pentru autoturisme și 50 % pentru camionete.
„Regulamentul încurajează producția de vehicule cu emisii scăzute sau zero. El cuprinde o revizuire ambițioasă a obiectivelor pentru 2030 și un obiectiv de emisii zero pentru 2035, care este esențial pentru a putea realiza neutralitatea climatică până în 2050. Obiectivele oferă claritate industriei auto și stimulează inovația și investițiile în cazul producătorilor de mașini. Consumatorii vor putea cumpăra și conduce mai ieftin mașinile cu emisii zero, iar o piață la mâna a doua va apărea mai rapid. Astfel, condusul sustenabil va deveni accesibil tuturor”, a declarat raportorul european Jan Huitema (Renew, Olanda).
De asemenea, Comisia Europeană (CE) va prezenta până în 2025 o metodologie de evaluare și raportare a datelor referitoare la emisiile de CO2 pe durata întregului ciclu de viață al autovehiculelor și camionetelor vândute pe piața Uniunii. Raportul va fi însoțit de propuneri legislative acolo unde este necesar.
Până în decembrie 2026, CE va monitoriza decalajul dintre valorile limită de emisie și consumul de combustibil și de energie în condiții reale de conducere. De asemenea, va întocmi un raport referitor la o metodologie de ajustare a emisiilor specifice de CO2 ale producătorilor și va propune măsurile care ar trebui luate.
Producătorii responsabili pentru o producție mică într-un an calendaristic (între 1.000 și 10.000 de autoturisme noi sau între 1.000 și 22.000 de camionete noi) pot obține o derogare până la sfârșitul anului 2035, iar producătorii care înregistrează sub 1.000 de vehicule noi pe an vor continua să beneficieze de derogarea existentă.
Mecanismul existent de stimulare pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute (ZLEV), care recompensează producătorii care vând mai multe asemenea vehicule (cu emisii de la zero la 50 gr. CO2/km, cum ar fi vehiculele electrice și vehiculele hibride performante) aplicând obiective mai scăzute de reducere a emisiilor de CO2, va fi adaptat la tendințele preconizate de vânzare a vehiculelor. Între 2025 și 2029, valoarea de referință pentru ZLEV va fi de 25% pentru vânzarea de autoturisme noi și de 17% pentru camionetele noi, urmând să fie eliminată din 2030.
Din doi în doi ani, începând cu sfârșitul anului 2025, Comisia va publica un raport pentru a evalua progresele înregistrate în domeniul mobilității rutiere cu emisii zero.
În urma votului final desfășurat astăzi în plenul PE, textul va trebui aprobat oficial și de Consiliu, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la scurt timp după aceasta.
Citește și:
– Șeful BMW despre interzicerea vânzării de mașini cu motoare termice: „Este foarte periculos”
– România, printre cele cinci țări care au cerut Comisiei Europene amânarea interzicerii vânzărilor de mașini cu motoare termice – Reuters
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
