Mai mulți posesori ai vehiculelor echipate cu motorul Renault 1.2 TCe, au reclamat probleme majore de funcționare din cauza consumului prea mare de ulei.
La începutul lui 2022, atât Renault, cât și subsidiara sa Dacia sau partenerul de alianță Nissan, au primit înștiințări cu privire la un proces colectiv declanșat de avocatul francez Christophe Leguevaques în numele mai multor clienți.
De atunci, conform lui Leguevaques, nu mai puțin de 1.109 posesori de mașini echipate cu motorul Renault 1.2 TCe, dar și cu versiunea sa 1.2 DIG-T din dotarea unor modele Nissan s-au alăturat petiției înaintate justiției franceze. Din acest motiv, presa franceză s-a grăbit să boteze acțiunea „Motorgate”.
Presa franceză notează acum că, după ce a solicitat clarificări și despăgubiri pentru clienții săi care au rămas fără răspuns, avocatul Christophe Leguevaques a dus acțiunea mai departe chemând în instanță producătorul Renault. Iar pe 12 iulie ar trebui să aibă loc o primă audiere la tribunalul din Versailles.
Conform avocatului, cei 1.109 de participanți la procesul colectiv sunt doar o picătură într-un pahar cu apă, motoare cu probleme fiind existente în circa 130.000 de vehicule Renault, Nissan și Dacia, dintr-un total de 400.000 de mașini dotate cu acest propulsor comercializate între 2012 și 2016.
Deocamdată, Christophe Leguevaques nu solicită instanței să condamne Renault, ci să oblige producătorul să pună la dispoziția reclamanților documente considerate confidențiale precum buletine tehnice, analize ale motoarelor, revizuiri ale acestora sau audituri interne. În baza acestor documente, procesul poate continua sau poate fi oprit.
Ca urmare a primelor reclamații cu privire la motorul 1.2 TCe, Renault a evitat să declanșeze o așa-numită operațiune de „recall”, însă a făcut modificări de soft atunci când mașinile au ajuns în rețeaua sa de service.
Din nefericire, aceste „resoftări”, care au țintit creșterea presiunii în galeria de admisie pentru a curăța eventualele depuneri rezultate în urma arderii uleiului nu pare să fi rezolvat problema ducând însă la o alta: sudarea supapelor din cauza temperaturilor mari în special în cazul mașinilor utilizate cu preponderență în trafic aglomerat.
În vara lui 2017, o anchetă a publicației franceze l`Argus arăta că motorul Renault 1.2 TCe are un consum excesiv de ulei, iar asta poate duce la probleme majore pentru utilizatori. La vremea respectivă posesorilor de Renault Clio IV, Renault Captur sau Dacia Duster cu acest motor li se recomanda să verifice des nivelul uleiului.
Apoi, în primăvara lui 2019, publicația Auto Plus a revenit asupra subiectului în cadrul unui articol despre fiabilitatea motoarelor turbo cu cilindree mică. Jurnaliștii au menționat din nou consumul exagerat de ulei al motoarelor 1.2 TCe în special în cazul mașinilor utilizate cu preponderență în mediul urban.
La începutul acestui an, și săptămânalul „Le Journal du Dimanche” a scris că în Franța ar putea fi declanșată o acțiune colectivă în justiție împotriva constructorului auto Renault, din cauza acelorași probleme de fiabilitate ale motorului 1.2 TCe alimentat cu benzină.
Renault a admis că acest tip de motor consumă mai mult ulei, dar a menționat că această problemă nu reprezintă un risc la adresa siguranţei. Ca urmare, nicio procedură oficială de rechemare la service nu a fost demarată.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
