- România este a doua ţară din UE, după Polonia, în funcţie de numărul de ucraineni găzduiţi în luna mai 2022 de la începutul războiului din Ucraina.
- Polonia a acordat peste 96.000 de statute de protecţie temporară ucrainenilor care au fugit din calea războiului în luna mai, iar România a acordat peste 20.000 de astfel de statute.
- Pe locul trei se află Bulgaria, unde s-au acordat peste 19.800 de astfel de documente ucrainenilor în mai, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
România este a doua ţară din UE, după Polonia, în funcţie de numărul de ucraineni găzduiţi în luna mai 2022 de la începutul războiului din Ucraina.
Polonia a acordat peste 96.000 de statute de protecţie temporară ucrainenilor care au fugit din calea războiului în luna mai, iar România a acordat peste 20.000 de astfel de statute.
Pe locul trei se află Bulgaria, unde s-au acordat peste 19.800 de astfel de documente ucrainenilor în mai, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, citat de Ziarul Financiar.
Directiva europeană privind protecţia temporară oferă beneficiarilor o serie de drepturi, printre care se află: un permis de şedere pe întreaga durată a protecţiei (care poate dura de la un an la trei ani), accesul la angajare, acces la cazare, accesul la îngrijiri medicale, accesul la educaţie pentru persoanele sub 18 ani la sistemul de învăţământ de stat.
The post Peste 20.000 de ucraineni și-au găsit refugiu în România appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
