Anul 2021 a fost un an slab pentru piața auto din România. Afectată de criza semiconductorilor și de problemele lanțului de aprovizionare care au generat creșteri de prețuri și livrări întârziate, piața din România a înregistrat un recul cu 4,1% față de 2020.
Conform Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), care citează datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la capitolul autoturisme rulate s-a înregistrat o creștere cu 3,7%, până la 395.759 unități.
Cele mai căutate mașini noi au aparținut în 2021 mărcii Dacia. Românii au înmatriculat anul trecut 34.788 unități ale mărcii autohtone, parte a grupului Renault. Pe locul secund în clasamentul înmatriculărilor s-a clasat Hyundai, cu 9.532 unități, în timp ce locul trei a fost ocupat de Toyota, cu 8.942 unități.
La capitolul autoturisme de ocazie clasamentul este condus de Volkswagen, marca germană fiind preferată de 98.097 clienți. Pe locul doi se află tot o marcă a grupului german, Audi, cu 38.514 unități, iar pe trei se află bavarezii de la BMW cu 38.481 unități.
Piața vehiculelor comerciale noi a avut un cu totul alt ritm decât cea de autoturisme. În 2021 au fost înmatriculate în România 23.747 unități, în creștere cu 21% față de 2020. În același timp, la categoria vehicule comerciale second-hand, piața s-a redus cu 3,3% până la 53.300 unități.
The post Piața auto românească a scăzut în 2021 la 121.208 autoturisme noi appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
