În data de 14 ianuarie, benzinăria Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București, monitorizată de noi, afișa un preț al benzinei standard de 6,38 de lei/litrul și un preț al motorinei standard de 6,34 lei/litrul.
După o săptămână, la data de 21 ianuarie, la aceeași stație prețurile erau de 6,51 lei/litrul pentru benzina standard și de 6,48 lei litrul pentru motorina standard.
Așadar, în doar o săptămână, prețul benzinei standard vândute în această stație a crescut cu 13 bani pe litru, iar prețul motorinei standard cu 14 bani. Prețul GPL a rămas neschimbat.
Dacă ne raportăm la prețurile din ultima zi a anului trecut, de la aceeași stație, pentru a vedea cu cât s-au scumpit carburanții în puținul timp scurs din anul 2021, avem o creștere de 41 de bani, și pentru benzină și pentru motorină, sortimentele standard. Prețul GPL a rămas neschimbat, de la finalul anului trecut.
O parte din scumpirea de la începutul anului a fost generată de creșterea accizei, care se ajustează anual de către Ministerul de Finanțe cu inflația, dar aceasta a generat o scumpire de 7-8 bani pe litru. Restul scumpirii este generat, preponderent, de scumpirea țițeiului, care a condus la scumpirea produselor petroliere.
Prețul petrolului a atins un maxim al ultimilor șapte ani în această săptămână, a doua zi după ce rebelii Houthi au atacat cu drone ținte din Emiratele Arabe Unite (EAU), ceea ce a pus o și mai mare presiune pe cotații, în contextul unei oferte foarte strânse comparativă cu cererea în creștere.
Prețul de referință pentru Europa, cel al țițiului Brent, a depășit 87 de dolari pe baril, în timp ce pentru sortimentul WTI, de referință pentru piața americană, s-a depășit nivelul de 85 de dolari pe baril, potrivit datelor OilPrice.com.
Pentru ambele tipuri de petrol, cotațiile sunt cele mai ridicate din octombrie 2014
Scumpiri previzibile și în viitor
Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari. OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din anul pre-pandemic 2019.
Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020.
Comparația cu Europa
Ultimele date ale Oil Bulletin, serviciul de monitorizare al pieței carburanților al Comisiei Euroepe, valabile pentru data de 17 ianuarie, arată că România este a treia cea mai ieftină piață din Europa. Astfel, la benzină, cu un preț mediu de 1,28 euro/litru, suntem mai scumpi doar decât Bulgaria (1,19 euro) și Polonia (1,26 euro), cu mențiunea că aici au fost luate măsuri administrative de către Guvern. La motorină, prețul de la noi, de 1,27 euro/litrul, este mai mare doar decât cel din Bulgaria (1,22 euro) și egal cu cel din Polonia.
Mediile europene sunt sensibil mai mari decât la noi. Prețul mediu ponderat calculat pentru cele 27 de state membre este de 1,62 euro/litru pentru benzină și 1,52 euro/litru pentru motorină.
The post Prețurile carburanților continuă să crească accelerat. 14 bani pe litru în plus în ultima săptămână appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
