- Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a ajuns luni la București, pentru a anunța aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
- România ar putea primi prin PNRR finanțări în valoare de 29.2 miliarde de euro.
- Dar mai mult de jumătate sunt sub formă de împrumuturi.
Banii vor fi folosiți pentru reforme în educație, digitalizarea statului, transporturi dar și reforma pensiilor. După acordul Comisiei Europene, PNRR-ul trebuie votat în Consiliul UE, urmând ca prefinanțarea de 1,9 miliarde de euro să fie ulterior virată.
Totuși, cu ocazia vizitei Ursulei von der Leyen nu înseamnă că toate cele 29 de miliarde de euro vor
ajunge, peste noapte la noi.
Trimestrial, va trebui să trimitem proiecte de reformă, pentru domeniile pe care le-am amintit mai devreme, către aprobare.
Reacția lui Florin Cîțu la vizita Ursulei von der Leyen la București: „Zi importantă pentru țara mea”
„Zi importantă pentru țara mea cu vizita @EU_Commission Președinte,@vonderleyen, deoarece #PNRR național urmează să fie aprobat. Implementarea reformelor și investițiilor din #PNRR va permite 
să devină mai ecologic, mai digital și mai rezistent, pentru a asigura un viitor mai bun pentru noi toți.”
Important day for my country
@EU_Commission President, @vonderleyen, as the National #RRP is to be approved. Implementing the reforms & investments from the #RRP will allow
— florin citu (@florincitu) September 27, 2021
The post Primele imagini cu Ursula von der Leyen și Klaus Iohannis la Cotroceni. VIDEO appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
