Războiul chimic a fost unul dintre cele mai brutale, eficiente și inumane forme de război din istoria umană.
Războiul chimic a fost folosit cu succes în timpul Primului Război Mondial, iar mii de oameni au fost uciși și desfigurați. Totuși, acesta nu a fost primul caz adevărat de război chimic din istoria omenirii.
Cel mai vechi caz cunoscut de război chimic a avut loc în jurul secolului al III-lea e.n. pe tărâmurile din Siria, acolo unde romanii și persanii sasanizi s-au luptat pentru Levant și fortificațiile militare strategice și fermele bogate care producea cantități vaste de grâne în fiecare an.
Orașe precum Deir Ezzor, Daraa și Raqqa au fost cele mai afectate în timpul conflictului dintre cele două mari puteri, însă o bătălie extrem de brutală a avut loc la Dura-Europos (astăzi Al-Salihiyah).
Persanii sasanizi aveau tehnici eficiente de asediu
Nu există documente sau relatări istorice despre această bătălie, însă dovezile arheologice au spus povestea conflictului prin intermediul antropologiei fizice, potrivit Heritage Daily.
În jurul anului 256 e.n., Imperiul Sasanid, sub conducerea lui Shapur I, a desfășurat un asediu la Dura-Europos, acolo unde arheologii au reușit să stabilească anul în care s-a întâmplat cu ajutorul unei monede descoperite alături de rămășițele unui soldat roman.
Persanii sasanizi aveau tehnici eficiente de asediu, aceștia creând o serie de tuneluri pentru a doborî zidurile orașului, iar mineritul a început cel mai probabil cu necropola subterană din Dura. Romanii au săpat apoi o serie de mine pentru a opri incursiunea, însă persanii au fost cei care au câștigat în cele din urmă bătălia.
Arheologii au descoperit, începând cu anii 1920, dovezi ale scenelor brutale și terifiante, astfel găsind 20 de cadavre (19 romani și 1 sasanid) în interiorul tunelului roman, alături de cristale de sulfur și bitum.
Locuitorii și apărătorii din Dura-Europos, măcelăriți ori vânduți ca sclavi
Atunci când sunt combinate, aceste elemente inflamabile produc nori groși de gaze de dioxid de sulf care îneacă plămânii. Pe măsură ce romanii săpau și ajungeau la sasanizi, chimicalele erau pompate în tunelurile romane, astfel cauzând sufocare și moarte.
Utilizarea generatoarelor de fum în asedii este menționată în texte clasice, iar dovezi arheologice de la Dura sugerează că persanii sasanizi erau pricepuți la folosirea substanțelor chimice și aplicarea acestora în războaie chimice.
Deși persanii sasanizi nu au reușit până la urmă să doboare zidurile din Dura, aceștia au reușit să cotropească orașul, iar locuitorii și apărătorii au fost măcelăriți ori vânduți ca sclavi în cadrul Imperiului Sasanid.
Vă mai recomandăm să citiți și:
O bombă de aviație din cel de-Al Doilea Război Mondial, descoperită în mijlocul orașului Galați
Primul atac cu drone s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Morminte antice descoperite în China ascund rămășițele unor războinici îngropați de vii
Planul Marshall, strategia americană pentru reconstruirea Europei după Al Doilea Război Mondial
Articolul Primul război chimic din istoria omenirii a avut loc mult mai devreme decât s-ar crede apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
