Radu Cosaşu s-a născut la data de 29 octombrie 1930, la Bacău, într-o familie din mica burghezie evreiască, fiul lui Isac Rohrlich, contabil, şi al Melaniei (născută Wassermann).
După ce a absolvit liceul la Bucureşti (1940-1948), a urmat un an de studii la Facultatea de Litere (1948-1949), de unde a fost recrutat pentru Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953).
A început ca reporter la Revista elevilor (1948-1949), unde a şi debutat în 1948, a continuat ca redactor la Scânteia tineretului (1949), a lucrat ca frezor la Uzinele Timpuri Noi (1950), a revenit ca redactor la Scânteia tineretului (1953-1956), de unde a fost concediat, după ce a lansat teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori (1956) (susţinând că literatura trebuie să înfăţişeze „adevărul integral” şi nu unul selectat tendenţios, după o logică propagandistică), rămânând fără loc de muncă mai bine de un deceniu. A colaborat la diverse reviste şi a publicat numeroase volume de nuvele sau romane, se arată în comunicat.
După 1989 a fondat alături de Andrei Pleşu, Tita Chiper şi Zigu Ornea revista de Dilema (astăzi, Dilema veche) şi a colaborat la diverse alte publicaţii.
De-a lungul vremii a publicat peste 20 de volume. A scris povestiri cu un marcant caracter autobiografic, literatura sa având un filon eseistic foarte pronunţat.
A deţinut rubrici la ziarul Sportul şi revistele Cinema şi România literară, a fost redactor-şef la Fotbal Plus, redactor al revistei Dilema veche şi colaborator permanent al Gazetei Sporturilor.
Radu Cosaşu a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1975), cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1989), cu Premiul Naţional pentru Literatură (2007), cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei „Ioan Chirilă” (2010).
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
