- Rata inflaţiei din România a urcat la 14,5 % în mai, de la 13,8% în aprilie, indică INS.
- Cea mai mare scumpire, de peste 86% se înregistrează la gaze naturale.
- În ceea ce priveşte produsele alimentare cele mai mari scumpiri sunt la cartofi (50%) şi la ulei (44%).
Inflaţia a ajuns la 14,5% în luna mai. Cea mai mare scumpire, de peste 86% este la gaze. Nivelul inflației este nemaiîntâlnit în ultimii 30, 40 de ani.
Acest lucru a dus la prețuri ridicate și în privința organizării unei vacanțe, fie că ne referim la prețul biletelor de avion, care a crescut cu 20%, sau la costurile de cazare.
Despre acest subiect a vorbit Cezar Dumitru, travel vlogger, în cadrul Alpeh News.
,,Putem vedea aceste scumpiri și în pachetele de vacanță, comparativ cu anii trecuți?”
,,Credeți că oamenii vor deveni mai reticenți în a pleca în vacanțe, odată cu scumpirile?”
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 – mai 2021) este 8,3%, trasmite INS.
În continuare, cea mai mare scumpire se înregistrează la gaze – 86,7%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.
La mărfurile alimentare, cea mai mare scumpire se înregistrează la cartofi – 50,93% şi la ulei – 44,14%.
Pâinea s-a scumpit cu 22,5%.
În ceea ce priveşte serviciile, cele mai mari scumpiri sunt la transportul aerian, de peste 20%, şi la apă, canal şi salubritate, peste 18%.
The post Rata inflației a ajuns la 14,5% în mai. Gazele s-au scumpit cu peste 86%, iar prețul unui bilet de avion a crescut cu 20% appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
