În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2021, s-a înregistrat în Slovenia (23,9%), Polonia (8,4%), Malta (7,4%), Cipru (3,9%), Luxemburg (3,2%), Ungaria (3,1%) şi România (2,4%), cele mai semnificative scăderi fiind în Irlanda (minus 6,8%), Danemarca (minus 6,3%) şi Estonia (minus 5,9%), scrie Agerpres.
Citeşte şi
În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 2%, cele de produse non-alimentare au scăzut cu 0,1%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 4,8%.
În septembrie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august volumul comerţului cu amănuntul a rămas stabil, atât în zona euro, cât şi în UE.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Austria (3,9%), Malta (1,7%) şi Polonia (1,4%), iar cel mai semnificativ declin în Slovenia (minus 3,7%), Irlanda şi Portugalia (ambele cu minus 2%) şi Slovacia (minus 1,3%).
România a raportat o scădere de 0,8% în septembrie, comparativ cu luna precedentă, după un avans de 0,3% în august.
În UE, vânzările de de produse non-alimentare au urcat cu 1%, cele de alimente, băuturi şi tutun cu 0,3%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 0,1%.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
