Un nou studiu arată că românii din marile orașe preferă tot mai mult mâncarea livrată acasă sau la birou, în detrimentul restaurantelor. Serviciile de delivery reprezintă deja 27% din piața HoReCa urbană, depășind restaurantele clasice care au o pondere de 26%.
Conform datelor furnizate de Hospitality Culture Research 2025, piața HoReCa din România a fost estimată la 7.3 miliarde de euro în 2024.
În ultimele șase luni, peste 80% dintre locuitorii dintre locuitorii din mediul urban au comandat cel puțin o dată mâncare gătită acasă sau la birou, bonul mediu fiind de 61 lei/persoană.
În București, valoarea medie a unei comenzi ajunge la 61.9 lei/persoană, în timp ce o masă la restaurant costă, în medie, 82.7 lei/persoană.
„Delivery-ul a devenit motorul de creștere al industriei HoReCa urbane. Nu mai vorbim despre un canal secundar, ci despre cel care redefinește relația dintre brand și client”, potrivit lui Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute.
Articolul Românii comandă mâncare mai des decât merg la restaurant, arată un studiu apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
