Patru companii – Rosneft (Rusia), ExxonMoobil (SUA), SODECO (Japonia) şi ONGC Videsh (India) – sunt partenere în exploatarea zăcământului Sakhalin-1. În martie, ExxonMobil a decis să se retragă din proiect, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, scrie Agerpres.
„Am fost forţaţi să luăm decizia mutării Sakhalin 2 în jurisdicţia Rusiei în urma sancţiunilor… Evident, acelaşi lucru se va întâmpla cu Sakhalin 1”, a declarat Zavalny la o conferinţă online.
Acesta a adăugat: „Când au fost impuse sancţiuni occidentale, când firmele efectiv nu pot lua parte la proiect în mod activ, sunt create diverse riscuri pentru noi şi suntem forţaţi să luăm astfel de decizii”.
Tot joi, adjunctul premierului rus, Yury Trutnev, a anunţat că producţia de petrol la Sakhalin3-1 a scăzut la 10.000 de barili pe zi (bpd), de la 220.000 bpd, din cauza „restricţiilor”.
La 1 iulie, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus preluarea consorţiului Sakhalin Energy Investment Co de o altă companie, decizie ce ar putea afecta aprovizionarea Japoniei cu gaze naturale lichefiate (GNL) şi să pună mai multă presiune pe preţul acestor gaze pe piaţa mondială.
Gazprom este acţionar majoritar în acest proiect de exploatare a petrolului şi gazelor naturale în extremul orient rus, deţinând 50% din acţiuni plus una, restul acţiunilor revenind companiei Shell (27,5% din acţiuni minus una) şi companiilor japoneze Mitsui (12,5%) şi Mitsubishi (10%).
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
