Cancelarul social-democrat a promis, în cursul unei conferinţe de presă cu omologul său albanez, Edi Rama, la Berlin, că va contribui „cu toată forţa” de care dispune la obţinerea de progrese în acest dosar.
„Impresia mea este că trăim într-o nouă eră şi asta are de-a face şi cu agresiunea rusă” din Ucraina, a spus el.
Necesitatea de a căuta poziţii comune a crescut în cadrul UE, a apreciat Olaf Scholz, şi de aceea „este momentul potrivit pentru a merge mai departe” cu procesul de aderare al Balcanilor de Vest, a adăugat el.
În octombrie, liderii Uniunii Europene au reiterat la un summit din Slovenia „angajamentul lor faţă de procesul de extindere”, suscitând noi decepţii în rândul celor şase candidaţi la aderarea la UE (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo) care sperau într-o promisiune de calendar.
În faţa acestui statu-quo, Rusia şi China îşi avansează de ani de zile pionii în această regiune strategică, în special prin trimiterea a milioane de doze de vaccin pentru a le ajuta să lupte împotriva pandemiei de coronavirus.
Dacă Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru sunt membre ale NATO, Moscova întreţine strânse legături cu ţări ortodoxe precum Serbia.
Influenţa Moscovei în Serbia rămâne omniprezentă, Rusia fiind un partener crucial al economiei sârbe în domeniul energetic.
Pe de altă parte, datorită dreptului său de veto la ONU, Rusia este principalul aliat al Belgradului în refuzul său de a recunoaşte independenţa, proclamată în 2008, a fostei sale provincii Kosovo.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
