- Partidul Social-Democrat din Suedia a decis că țara ar trebui să lucreze pentru ca Suedia să depună o cerere de aderare la NATO.
- Este aşteptat ca premierul suedez, Magdalena Andersson, să depună o cerere oficială de aderare la Alianţa nord-atlantică în zilele următoare.
- După decenii în afara unor alianţe militare, Finlanda şi Suedia, ambele nealiniate, se pregătesc astfel să devină candidate la NATO, consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina.
Partidul Social Democrat, aflat la putere în Suedia, s-a pronunţat duminică în favoarea candidaturii acestei ţări la NATO, ceea ce deschide calea depunerii unei cereri de aderare din partea guvernului de la Stockholm.
Conducerea social-democraţilor a decis la o reuniune extraordinară că această formaţiune va „contribui la o candidatură a Suediei la NATO”, conform unui comunicat care marchează o schimbare majoră de poziţie.
Este aşteptat ca premierul suedez, Magdalena Andersson, să depună o cerere oficială de aderare la Alianţa nord-atlantică în zilele următoare.
După decenii în afara unor alianţe militare, Finlanda şi Suedia, ambele nealiniate, se pregătesc astfel să devină candidate la NATO, consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina.
Duminică, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO de la Berlin, atât secretarul general al NATO Jens Stoltenberg cât şi secretarul de stat american Antony Blinken şi-au exprimat încrederea că se va ajunge la consens privind candidaturile lor.
The post Și Suedia se pronunță în favoarea candidaturii țării la NATO appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
