Cabinetul a aprobat în unanimitate această decizie la şedinţa online de vineri, a precizat Heger, menţionând că această donaţie de echipamente militare este conformă cu Constituţia ţării.
Ministrul interimar al apărării Jaroslav Nad a explicat că vor fi donate 13 aeronave, confirmând şi că Slovacia va solicita compensaţii în cadrul Instrumentului european pentru pace şi amintind că există şi o ofertă bilaterală din partea SUA, suma ce ar putea reveni ţării sale fiind de circa 700 milioane de dolari.
„Rezumând, vorbim de compensaţii pentru aceste sisteme însumând 900 de milioane de dolari”, a afirmat Nad, adăugând că este avantajos pentru capacităţile de apărare ale Slovaciei.
Totuşi, prioritatea este de a ajuta Ucraina să salveze vieţi, a ţinut să sublinieze responsabilul slovac.
„Acesta este principalul nostru motiv de a dona Ucrainei MiG-uri pe care noi nu le putem folosi”, a declarat ministrul interimar, citat de TASR.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oficial Slovaciei în februarie să-i trimită avioane MiG-29.
Slovacia şi-a retras din serviciu vara trecută flota de avioane MiG-29, majoritatea nemaifiind operaţionale. În Ucraina le va trimite pe cele operaţionale, iar restul pentru piese, menţionează Reuters.
Slovacia devine astfel a doua ţară care decide să trimită avioane de luptă Kievului, după Polonia, care a anunţat joi că va livra zilele următoare Ucrainei patru aparate MiG-29.
Ţările occidentale care au furnizat armament Ucrainei au refuzat până acum să trimită şi avioane de luptă, aminteşte Reuters. slovacia,
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
