„Ceea ce ştiu, legat de TAROM, este următorul lucru: că nu e într-o situaţie simplă, că situaţia asta nu e de acuma, ci vine din spate, că are un plan de restructurare acceptat de Comisia Europeană pe care va trebui s-l urmeze. Dacă nu-l urmează, TAROM-ul, din păcate, va avea soarta fostelor companii aviatice din estul Europei”, a afirmat Sorin Grindeanu sâmbătă după amiază, la Digi24, relatează News.ro.
El a arătat că la compania aviatică românească este există o „debalansare” în ceea ce priveşte personalul angajat.
„Inclusiv în iunie trebuie să facă restructurări, pentru că în momentul ăsta e debalansată zona de angajări, în ce sens? O companie de tipul TAROM trebuie să aibă cam 90% din angajaţi personal navigant şi 10% suport”, adaugă ministrul.
El explică faptul că mare parte din zona de suport sunt angajaţi la mentenanţă, în condiţiile în care alte companii au acest serviciu externalizat.
„Dacă nu se va ajunge acolo, situaţia nu va fi una simplă. E un tic-tac, atât la TAROM, cât şi la CFR Marfă. Trebuie să termine prima fază din planul de restructurare”, a adaugat ministrul.
Acesta admite că „a găsit” în companiile din minister membri de partid şi susţine că în toate companiile din subordinea Ministerului a început un proces de selecţie, de către firme de recrutare.
„E prima dată când pentru toate companiile, şi nu sunt puţine, de la Ministerul Transporturilor am pornit acest proces, absolut necesar”, spune ministrul.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
