Aproximativ 55% dintre persoanele intervievate în Croaţia sunt în favoarea introducerii euro, o scădere de şapte puncte procentuale a sprijinului comparativ cu 62% în 2021, arată acest nou sondaj.
Ca rezultat, sondajul relevă de asemenea că 81% dintre croaţi se aşteaptă la creşterea preţurilor şi că 43% anticipează că euro „va avea consecinţe negative pentru ei personal”.
Noile date, colectate în aprilie 2022, au analizat şapte state membre ale UE care nu folosesc moneda comună şi relevă că opinia publică din România (77%) şi cea din Ungaria (69%) sunt cele mai favorabile faţă de euro.
Sondajul a constatat de asemenea că Bulgaria şi Republica Cehă sunt cele mai puţin favorabile, la 44%. Suedia se plasează la 45%. Danemarca nu a fost inclusă, în contextul în care Copenhaga a negociat o scutire de la introducerea monedei.
Ţările care aderă la Uniunea Europeană sunt obligate să folosească moneda euro, dar nu primesc automat permisiunea de a o face. Ele trebuie să îndeplinească mai întâi o serie de criterii legale şi economice.
Comisia Europeană a raportat săptămâna trecută că Croaţia este pregătită să înceapă să folosească moneda euro. Croaţia vrea să schimbe kuna cu euro începând din ianuarie, la aproape 10 ani după ce a aderat la blocul comunitar, în iulie 2013.
Parlamentul European, precum şi cele 27 de state membre trebuie să fie de acord cu evaluarea Comisiei. O decizie finală ar putea fi luată încă din iulie.
Sursa foto: Pixnio.com
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
