- Nivelurile serice de folat odată cu îmbătrânirea au tendința de a scădea, studiile arătând că unul din cinci adulți în vârstă este deficitar.
- Deficitul de folat ar putea dăuna funcției cognitive și semnalizării nervoase din creier, ceea ce ar putea duce la demență la o vârstă mai înaintată.
- Rezultatele au arătat că persoanele cu deficit de folat prezentau un risc mai mare de demență și aveau mai multe șanse de a muri din orice cauză.
Persoanele în vârstă cu niveluri sanguine scăzute de folat (vitamina B9) au cu 68% mai multe șanse de a dezvolta demență și au o rată mai mare de deces, scrie Psyblog.
Nivelurile serice de folat odată cu îmbătrânirea au tendința de a scădea, studiile arătând că unul din cinci adulți în vârstă este deficitar. Prin urmare, concentrațiile de vitamina B9 ar trebui măsurate în mod regulat pentru a preveni deficiența sau pentru a corecta problema.
Deficitul de folat ar putea dăuna funcției cognitive și semnalizării nervoase din creier, ceea ce ar putea duce la demență la o vârstă mai înaintată. Cu toate acestea, doar câteva studii au analizat ideea că un nivel scăzut de folat este un factor de risc pentru demență.
Afecțiunea are nevoie de timp pentru a progresa și, prin urmare, a fost dificil de demonstrat până în prezent dacă deficitul de folat este o consecință a demenței sau invers. Din acest motiv, o echipă de cercetători a examinat asocierea dintre deficiența de folat și riscul crescut de demență, precum și probabilitatea de a muri din orice cauză.
Cum a decurs studiul
Aceștia au analizat 27.188 de dosare medicale ale unor adulți cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani fără antecedente de demență și i-au urmărit timp de 10 ani. Aproape 13 la sută dintre participanți aveau un nivel scăzut de folat, un nivel seric sub 4,4 ng/ml.
Rezultatele au arătat că persoanele cu deficit de folat prezentau un risc mai mare de demență și aveau mai multe șanse de a muri din orice cauză.
După ce au fost eliminați factori precum administrarea de suplimente de acid folic, deficiența de vitamina B12, diabetul, declinul cognitiv, depresia și fumatul, deficiența de folat a crescut riscul de demență cu 68% și a triplat șansele de a muri din orice cauză.
Autorii explică faptul că deficiența de vitamina B9 poate ridica nivelul unui aminoacid numit homocisteină. Nivelurile ridicate de homocisteină pot deteriora vasele de sânge și astfel reduce fluxul sanguin către creier, ceea ce duce la demență vasculară.
Procesul provoacă deteriorarea oxidativă a ADN-ului și face ca celulele creierului să îmbătrânească rapid și să moară.
La ce concluzii au ajuns cercetătorii
„Concentrațiile serice de acid folic ar putea funcționa ca biomarker utilizat pentru a modifica riscurile de demență și mortalitate la vârste înaintate. Implicațiile pentru politica de sănătate publică par a fi monitorizarea fiabilă a concentrațiilor serice de folat la adulții în vârstă și tratarea deficienței pentru măsuri preventive și/sau ca parte a strategiilor terapeutice implementate, în timp ce se revizuiesc periodic rezultatele clinice ale pacienților”, au concluzionat autorii.
Totodată, un studiu sugerează că atât nivelurile scăzute, cât și cele ridicate de folat sunt legate de autism, o tulburare de neurodezvoltare, ale cărei semne includ comportamente repetitive sau neobișnuite, deficiențe sociale și comunicare anormală.
Studiul a fost publicat în revista Evidence Based Mental Health (Rotstein et al., 2022).
The post STUDIU. Deficitul de folat (vitamina B9) crește riscul de demență appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
