Sunt amintirile iluzii? Într-un articol recent, profesorul David Wolpert, Carlo Rovelli, membru al Fractal Faculty (ambii de la Santa Fe Institute, SUA), și fizicianul Jordan Scharnhorst, de la University of California (SUA), analizează un experiment de gândire vechi și paradoxal din fizica statistică și cosmologie, cunoscut sub numele de ipoteza „creierului Boltzmann”, adică posibilitatea ca amintirile, percepțiile și observațiile noastre să apară din fluctuații aleatorii ale entropiei, în loc să reflecte cu adevărat trecutul Universului.
Studiul a fost publicat în revista Entropy.
Paradoxul își are originea într-o tensiune fundamentală din fizica statistică. Unul dintre pilonii centrali ai înțelegerii noastre despre caracterul ireversibil al celei de-a doua legi a termodinamicii este teorema H a lui Boltzmann, un concept de bază al mecanicii statistice.
Cu toate acestea, în mod paradoxal, teorema H este ea însăși simetrică în timp.
Sunt amintirile iluzii?
Așadar, sunt amintirile iluzii? Această simetrie temporală implică faptul că, din punct de vedere formal, este mult mai probabil ca structurile amintirilor, ale percepțiilor și ale observațiilor noastre să rezulte din fluctuații aleatorii ale entropiei Universului decât să fie înregistrări autentice ale trecutului său real.
Cu alte cuvinte, fizica statistică pare să ne oblige să acceptăm ideea că amintirile noastre ar putea fi înșelătoare, iluzii elaborate produse de întâmplare, care nu spun nimic despre ceea ce credem că descriu. Aceasta este ipoteza creierului Boltzmann, explică Phys.org.
Iată ce propun oamenii de știință!
Autorii dezvoltă un cadru formal care clarifică modul în care ipoteza creierului Boltzmann, a doua lege a termodinamicii și așa-numita „ipoteză a trecutului” depind de presupunerile privind momentele din timp considerate fixe atunci când este analizată evoluția entropiei Universului. Unele analize condiționează pe starea prezentă a Universului, în timp ce altele pornesc de la un început cu entropie scăzută, asociat Big Bangului. Totuși, fizica în sine nu indică care dintre aceste opțiuni este corectă.
Bazat pe ceea ce autorii numesc „conjectura entropiei”, articolul arată că multe argumente standard din aceste dezbateri se sprijină pe forme subtile de raționament circular, în care presupuneri despre trecut sunt folosite pentru a justifica concluzii, precum fiabilitatea memoriei sau direcția creșterii entropiei, care sunt apoi invocate pentru a susține aceleași presupuneri.
În loc să ofere o rezolvare definitivă, studiul face explicită structura acestor dezbateri de fond, separând legile fizicii de alegerile inferențiale și oferind o bază mai clară pentru evaluarea disputelor de lungă durată despre timp și entropie.
Vă recomandăm să citiți și:
Test de cultură generală. De ce apar flori de gheață pe geamuri iarna?
Trucul simplu prin care oricine poate face vaccinurile mai eficiente
Astronomii sunt la un pas de a rezolva misterul exploziilor radio rapide
Articolul Sunt amintirile iluzii? Un nou studiu abordează paradoxul creierului Boltzmann apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
